Deși sunt foarte mici, sunt între cei mai înverșunați apărători ai limbii române. Sunt posesorii unui bagaj lexical mult mai bogat decât al majorității populației, ceea ce le permite să își exprime stările de spirit și sentimentele fără să apeleze la rusisme, fără calchieri și fără topică slavă. Sunt cei care generic pot fi botezați generația Minimax, după numele postului de desene animate redifuzat din România, care prezintă producții pentru copii sincronizate în limba română. Pentru ei a vorbi frumos, literar este un reflex natural, iar părinților le este greu să le explice de ce majoritatea oamenilor din jur preferă să stâlcească cuvintele și să folosească expresii dintr-o altă limbă.
„Mamă, sunt extenuată de atâta efort. Vreau să ajungem cât mai repede acasă și să mă odihnesc!”. Afirmația, rostită cu cel mai frumos accent literar românesc, aparține unei fetițe de o șchioapă care abia a urcat în troleibuz, împreună cu mama ei. Timp de cinci minute vorbește fără întrerupere, pune întrebări, cântă și spune poezii. Când, în sfârșit, mă întorc să o întreb de unde a deprins o limbă română atât de curată, pare bucuroasă că și-a găsit un interlocutor pe măsură. Îmi întinde mâna și mă anunță că se numește Camelia Maria, are aproape cinci ani și în topul preferințelor ei se găsesc înghețata și caii. „Pentru ziua mea de naștere am rugat-o pe mama să îmi facă un tort cu un căluț. Nu am vrut cu Barbie, la fel ca și prietena mea. Iubesc caii pentru că sunt atât de frumoși când aleargă în galop”, îmi mărturisește, ca unui prieten de o viață. Îmi povestește apoi despre experiențele pe care le-a trăit la un concert din Piața Marii Adunări Naționale, fără a uita să îmi prezinte toată lista artiștilor de pe scenă, dar și a personalităților pe care le-a văzut în piață.

Sunt supuși presiunilor din societate

„Ne corectează și pe noi când facem greșeli de vorbire. În prezența ei trebuie să ne alegem cu grijă cuvintele”, spune zâmbind mama fetiței, care este convinsă că dicția impecabilă a fiicei ei se datorează faptului că are o „dădacă” minunată, care are grijă de educația fiicei ei atunci când este ocupată cu problemele casnice: televiziunea Minimax Ro. De aceeași părere sunt și părinții unei alte fetițe, Alexandra, care, la rândul ei, are o grijă deosebită față de modul în care vorbește. Elevă în clasa întâi a unei școli din Chișinău, Alexandra o surprinde deseori chiar și pe învățătoare cu vocabularul ei. „Nu mi-e rușine să recunosc că sunt uluită de multe ori de modul deosebit în care acești copii, care au exercițiul limbii române de acasă, construiesc frazele. E o plăcere să îi asculți și să îți dai seama, cu ajutorul lor, cât de frumoasă, de flexibilă și de melodioasă este limba noastră”, afirmă Rodica Cernea, învățătoare.
Părinți și educatori sunt însă de acord că acest „obicei”, de a practica o vorbire îngrijită este și sursa unor neplăceri. „Folosind o limbă literară, ei ies în evidență, stârnind chiar invidia tovarășilor de joacă, care, uneori, devin violenți, încercând să îi aducă la nivelul lor de discurs. În plus, mai există și presiunea exercitată de oamenii din jur, cei care nu acordă niciun fel de atenție modului în care comunică. De multe ori, acești copii care vorbesc corect, în loc să fie încurajați, sunt supuși ironiilor venite din partea celor care nu sunt în stare să își depășească un nivel mediocru de exprimare”, consideră cadrul didactic.

Limba română vs. „moldoveneasca”

Pentru acești copii, numele limbii pe care o vorbesc nu este o taină care trebuie îngropată în tăcere. Pentru că nu au nevoie de voturi ca să ajungă în funcții importante, ei nu se sfiesc să spună răspicat că ceea ce alții numesc codificat „limba de stat” este, fără nicio urmă de îndoială, limba română. Cât despre așa-zisa „limbă moldovenească”, este interesant ce părere au ei. „Putem spune că există o limbă moldovenească. Este cea pe care o vorbesc persoanele needucate, plină de greșeli și de cuvinte luate din limba rusă”, crede Laura, 13 ani, iar Bianca, 14 ani, e convinsă că „limba moldovenească este forma incorectă gramatical a limbii române. Este un mod de a spune că vorbești moldovenește pentru a ascunde că nu ești în stare să îți vorbești normal limba maternă, cea română”.

Necunoașterea limbii, sursă de tensiune

Potrivit psihologului Alexandru Greceanîi, chestiunea limbii vorbite nu este deloc una de neglijat. În opinia specialistului, incapacitatea de a comunica plenar stările de spirit, sentimentele și trăirile, le creează complexe, care pot degenera în gesturi de violență, celor care nu stăpânesc mijloacele de comunicare. „Un om care nu poate fi convingător prin discurs, dar dorește să își impună punctul de vedere în fața altuia, poate recurge la violență, fie că ne referim la cea de ordin verbal, ironie, insultă, înjurătură, fie, și mai rău, la violență fizică”. Aceasta este, în opinia sa, una dintre sursele agresivității de care ne lovim la fiecare pas în societatea actuală. „Faptul că în vocabularul majorității nu există suficiente formule de politețe care ar putea detensiona situațiile încordate e de vină”. Nu în ultimul rând, psihologul consideră că „pudoarea” de a folosi limba română în comunicare cu o persoană necunoscută este un alt exemplu de frustrare. „Deși au trecut mai bine de 20 de ani de la repunerea în drepturi a limbii române, mulți dintre cei care s-au născut în URSS mai au undeva în subconștient ideea absurdă că, adresându-te necunoscuților în limba rusă, demonstrezi un statut superior, de apropiat al sistemului, ceea ce e ridicol. Iar și mai ridicol este faptul că nu își dau seama de penibilul în care se situează”, spune Greceanîi.

În Republica Moldova, circa 80% din televiziunile difuzate prin cablu folosesc limba rusă. Subtitrarea programelor, atunci când ea există, este deficitară. Chiar și televiziunile care emit în limba română nu au renunțat la practica dublării filmelor străine în limba rusă, cu toate că o lege emisă în urmă cu mai mult de un an interzice această practică și impune utilizarea coloanei sonore originale a producțiilor difuzate. Frecvent, în cadrul programelor de limba română sunt prezentate luări de poziție în limba rusă, fără ca acestea să fie traduse în sincron sau subtitrate, ceea ce creează impresia că pentru moldoveni cunoașterea limbii ruse este obligatorie.

Sincronul în limba română a majorității programelor pentru copii (Minimax Ro, Cartoon Network) este realizat la Zone Studio, din Oradea. Actori ai Teatrului de Stat „Regina Maria”, din acest oraș sunt cei care dau voce românească eroilor de desene animate îndrăgiți de toți copiii din spațiul limbii române. Deși România preferă prin tradiție practica subtitrării cu text a filmelor, ceea ce plasează populația țării vecine în topul cunoscătorilor de limbi străine din Uniunea Europeană, difuzorii acestor programe au recurs la sincronizarea în limba națională având în vedere că se adresează unui segment de public care nu a deprins încă tainele alfabetului și ale cititului.