Timpul.md

Actualitate 20 Iulie 2020 | 12:37

OPINIA EXPERȚILOR: Apa din subteran nu este bună pentru irigare

De mai bine de șase ani se zbat latifundiarii pentru a obţine legalizarea irigării din subteran. Chiar dacă în acest timp ecologiștii au ţinut piept poftelor diferitor grupuri de interese și nu au permis irigarea din subteran, în această vară personajele cu viziuni înguste, egoiste, au re-început să facă presiuni prin diferite instituţii în favoarea irigării cu ape subterane. Acest lucru ne face să revenim în revista NATURA la subiectul irigării cu apă din surse subterane. De ce este riscantă utilizarea apei din subteran pentru irigare, am întrebat ecologiști, doctori în biologie, profesori universitari, reprezentanți ai societăţii civile.

Iurie BEJAN, dr. în geografie, Institutul de Ecologie şi Geografie:

Utilizarea apelor subterane pentru irigare pe teritoriul republicii are un efect negativ asupra calității solurilor de cernoziom. Motivul: conținutul ridicat de săruri. Pentru utilizarea apelor subterane (inclusiv și în scopuri de irigare) este necesar de efectuat studii actualizate (la nivelul anilor 2011-2018) privind: cantitatea și debitele disponibile; calitatea apelor subterane (gradul de mineralizare, în primul rând); gradul de recuperare a acviferului în cazul unei exploatări extensive a acestuia; regionarea teritoriului republicii din punct de vedere al aplicării irigării terenurilor agrare cu ape subterane.

Este necesar de a fi cercetat impactul apelor subterane pentru irigare din punct de vedere al proceselor ce pot duce la degradarea solului (dehumificarea, gleizarea, compactarea, înmlăștinirea, soloneţizarea, salinizarea ș.a.). Evident, trebuie estimat impactul ecologic și gradul de asigurare a populației cu apă potabilă (care este prima prioritate de utilizare în conformitate cu Legea Apelor). Actualmente, nu există astfel de date actualizate, de aceea nici nu poate fi vorba despre utilizarea apelor subterane în scopuri de irigare.

Gheorghe JIGĂU, doctor în biologie, conf. universitar:

Cernoziomurile, dacă sunt supuse irigării, manifestă un șir de modificări funcționale, deja în fazele timpurii de irigare. Cercetările au arătat că până și în cazul irigării cu apă din r. Nistru în soluri se atestă schimbări ireversibile, cu afectarea structurii solurilor. Irigarea cu ape nepretabile pentru irigare, din rândul cărora fac parte apele subterane, provoacă modificări și mai semnificative. Conform generalizărilor noastre, cca 80% din apele subterane nu sunt bune pentru irigare. Chiar dacă conținutul sărurilor este sub 1 gram per litru, în componenţa sărurilor predomină elemente toxice - carbonatul și bicarbonatul de sodiu. Ca urmare, apele subterane sunt puternic desulfurizate și dispun de reacție alcalină. Valorile pH sunt mai mari de 8,7. Irigarea cu asemenea ape afectează biota solului, în special microbiomul responsabil de circuitul azotului. În plus, cu apele desulfurizate, în sol sunt aduse microorganismele care demarează procesele de reducere a sulfaților. În soluri se acumulează soda. Aceasta este foarte toxică pentru plantele de cultură.

Cercetările recente au arătat că deja după 8 ani de irigare cu apă subterană, conținutul de sodiu depășește 13% - solul este solonetizat, iar recoltele culturilor agricole se reduc cu 20-30%. Intensiv degradează structura stratului arabil cu formarea unui strat astructurat sau fin structurat cu grosimea 8-12 cm. Acesta conduce la instaurarea în soluri a unor regimuri pedofuncţionale extrem de nefavorabile. Deja în primii zece ani de irigare, în segmentul mediu al cernoziomurilor, se atestă gleizarea, care determină mobilizarea fierului în cantităţi toxice. În plus, gleizarea cauzează intensificarea reacției alcaline a solului.
După toate aceste argumente, pot menţiona că utilizarea apelor subterane pentru irigare poate avea loc doar după cercetări sistematice, pentru identificarea procedeelor care ar reduce riscurile menționate.

Asea M. TIMUŞ, doctor, conf. univ., Universitatea Agrară de Stat din Moldova:

Apa subterană are valoare de zăcământ mineral. După extragerea apei subterane pentru irigare intensivă și insistentă riscăm să se formeze goluri subterane, ceea ce poate duce la consecințe negative, chiar prăbușiri și alte fluctuații de teren. După irigarea cu apă din subteran este afectată biochimia solului, are loc poluarea solului cu unele substanțe minerale și chimice străine agroecosistemului respectiv.

Plantele agricole cultivate și irigate cu apele subterane se încarcă cu o șarjă de elemente biochimice neprietenoase, care ne afectează și sănătatea. La fel, biodiversitatea solului în care se aplică apă subterană pentru irigare suferă modificări, frecvent în dezavantajul ei, fiindcă plantele devin mai sensibile și astfel sunt preferate de unele insecte și alte nevertebrate care devin dăunătoare. Unii agronomi și fermieri vor spune: de unde s-au luat, că înainte nu erau. Răspuns: de la prea multe intervenții în Natură.

Ilia TROMBIŢKI, dr. în biologie, Asociaţia Eco-TIRAS:

Aproape 80% din toate apele subterane din R. Moldova au mineralizare mai mare de 1 gram per litru, ceea ce, în cazul irigării, va provoca salinizarea solului. Un alt impact asupra solului va fi reducerea, chiar și pierderea definitivă, a volumului apelor subterane, căci cantitatea apelor subterane depinde de regimul hidrologic, inclusiv de gravitatea schimbărilor climatice. Procesul aridizării, la care deja suntem martori, va provoca micșorarea apelor subterane.

Elena BIVOL, Asociaţia BIOS:

Nu putem permite irigarea cu apă din subteran, pentru că se epuizează rezervele de apă potabilă, și, în scurt timp, nu vom mai avea ce bea. Deja multe sate de la sud se confruntă cu lipsa apei potabile, nivelul apei a coborât foarte mult din cauza irigărilor ilegale. Această practică abuzivă, în combinaţie cu reţinerea apei Nistrului de către ucraineni și scăderea foarte mare a nivelului apelor freatice, ne va aduce în pragul unei catastrofe ecologice.

Andrei ISAC, expert de mediu, Centrul Naţional de Mediu:

Irigarea terenurilor agricole cu apa din sondele arteziene nu doar că este riscantă, dar este și periculoasă - din cauza mineralizării apei subterane. Această practică va determina schimbarea compoziției chimice a solului, salinizarea și degradarea treptată a stratului fertil. Astfel, există riscul de a pierde, în doar câţiva ani, sute de mii de hectare de sol fertil și de a diminua până la zero potențialul și valoarea economică a terenurilor. Surse de ape de suprafață pentru irigare avem suficiente, doar urmează să fie administrate corect și eficient, să fie examinate și descurajate cazurile de abuz sau exagerare. Din păcate, unii deţinători de staţii de irigare chiar au dublat preţurile pentru 1 m3 de apă pentru irigare - de ex. la Criuleni - fapt care impune fermierii să caute soluții mai puțin costisitoare, dar neprietenoase mediului și dezvoltării durabile a sectorului agricol din ţară.

Alecu RENIŢĂ, Mişcarea Ecologistă din Moldova:

Apele subterane reprezintă o resursă strategică și fac parte din elementele de bază ale securităţii ecologice a Republicii Moldova. Avem nevoie de o evaluare exactă a volumului de apă subterană, a calităţii ei, a impactului asupra solurilor, a asigurării ferme din partea savanţilor că satele și orașele, comunităţile locale nu vor rămâne fără de apă potabilă – înainte de a decide pro sau contra irigării. Se cer investigaţii știinţifice noi, cu participarea experților internaționali, și numai după ce vom avea un studiu onest și complex bazat pe principiile utilizării durabile a resurselor acvatice din subteran, vom putea relua discuțiile publice pro sau contra irigaţiei. În lipsa studiului e prematur să facem lobby sau să forţăm factorii de decizie să aprobe o decizie cu consecinţe imprevizibile pentru milioane de cetăţeni.

Lilia CURCHI / https://www.natura.md/ 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus