Timpul.md

Actualitate 21 Octombrie 2018 | 00:25

OPINIE /// Neo-otomanismul sau cum Moldova poate cădea în capcana istoriei

Vizita recentă a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, în Republica Moldova, a paralizat, la propriu, capitala țării, Chișinău, dar mai ales capitala UTA Găgăuziei, orașul Comrat. 

Aceste măsuri extreme de securitate, ne confirmă încă odată faptul că în anturajul președintelui turc există temerea unui posibil atentat asupra integrității sale. Faptul că Erdoğan a venit chiar și în aceste condiții în Republica Moldova, ne sugerează despre interesul sporit al Turcie pentru Moldova, dar mai ales pentru Găgăuzia.

Panturcismul, neo-otomanismul și rolul găgăuzilor

Panturcismul apare la sfârșitul secolului al XIX și este o mișcare naționalistă inițiată de ministrul turc de război Ismail Enver Paşa (1881-1922). Această mișcare militează pentru unirea tuturor popoarelor turcofone (turci, azeri, kazahi, turkmeni, uzbeci, kirghizi, uiguri, tătari, găgăuzi etc.) într-o singură entitate statală – Turkestan, care se referă la regiunea din Asia Centrală dintre Siberia, la nord, şi Tibet, India, Afganistan şi Iran, la sud, cu o întindere de circa 2 600 000 km², având două diviziuni: Turkestanul de Vest sau Turkestanul rus (care corespunde teritoriilor actuale ale statelor Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâstan şi părţii sudice a Kazahstanului) şi Turkestanul de Est sau Turkestanul chinez (actuala regiune autonomă Xinjiang). În timpul preşedintelui Mustafa Kemal Atatürk (1923-1938) Turcia a abandonat ideea panturcismului şi panislamismului adoptând o politică de neutralitate. După căderea politică și economică a URSS în anii ’80 ai secolului XX-lea, și respingerea cererii de aderare a Turciei la Comunitatea Europeană în 1989, Turcia și-a concentrat eforturile pentru crearea propriei zone economice ce ar însemna extinderea zonei de influență pe 3 direcții: Orientul Mijlociu, Balcani și Caucaz. Turcia, la fel ca și Rusia, se opun creării unei lumi unipolare sub conducere SUA, de aceea politica externă a Turciei a căpătat o dimensiune neo-otomană, care se referă la creştere influenței politice, economice şi educaţionale a Turciei în fostele terotorii ale Imperiului Otoman și nu numai.

De partea cealaltă, teritoriul dintre Nistru și Prut, a pierdut contactul direct cu lumea turcă după anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, la 1812, și astfel, pentru aproape 200 de ani, Turcia nu a mai exercitat nici o influență asupra acestui spațiu. În acest context, pare interesantmodul prin care influența Turciei a început să fie tot mai simțită în Republica Moldova. De fapt istoria relațiilor diplomatice moldo-turce este strâns legată de găgăuzi, care în anii ’90 au au exercitat o amplă mișcare secesionistă în sudul Basarabie, cu scopul de a crea o republică găgăuză, sub oblănduire rusească. Pe atunci, președintele turc Süleyman Demirel, s-a pronunțat pentru menținerea integrității teritoriale a nou-formatului stat Republica Moldova și le-a promis găgăuzilor o susținere politică și economică din partea Turciei. Chiar și așa, relațiile moldo-turce, au căpătat o nouă dimensiune în era Erdoğan, când, în 2010, pe vremea când Erdoğan era prim-ministru, a fost semnat un acord comun și larg pentru crearea unui Consiliu de Cooperare Strategică între Republica Moldova și Turcia, iar de atunci influența turcă a fost din ce în ce mai simnțită în Moldova, mai ales prin investițiile făcute de Agenția Turcă pentru Cooperare şi Coordonare (TIKA). De fapt Turcia se folosește de originea turcică a găgăuzilor, pentru a-și restabili influența în acest teritoriu.

Când doi se bat al treilea câștigă?

Din 2010 și până în prezent, relațiile economice moldo-turce, s-au dezvoltat simnțitor, iar cifra de afaceri dintre cele două state se ridică la câteva sute de milioane de dolari americani și are o tendință ascendentă. Tot cu ajutorul banilor turcești, a fost renovată clădirea prezidențială din Chișinău. În condițiile în care influența rusească din Moldova este tot mai des simnțită, iar procesul de integrarea în Uniunea Europeană pare să simntă o perioadă de îngeț, Turcia pare să profite din plin și astfel să ofere o a treia cale, asta mai ales în condițiile în care nici integrarea Turciei în UE nu mai pare atât de plauzibilă. Se pare că și politicienii de la Chișinău, de o parte sau alta a baricadei, ar prefera influența Turciei în locul celei rusești sau euro-americane.

Patimile istoriei

Extindere influenței Turciei este ușurată și de conflicte intestine de pe scena politică moldovenească, care a dus la pierderea încrederii partenerilor euroatlantici. În actualele condiții politicienii de la Chișinău, atât cei filoruși cât și cei proeuropeni, au nevoie de aliați, cât mai mulți, Turcia constituind un aliat important. Președintele Dodon mai vrea de asmenea să profite de investițiile tucești din Găgăuzia. O redresare economicăa regiunii ar crește popularitatea lui Dodon și astfel iar oferi ocazia să pună mâna pe întreaga putere în Moldova. O fi bine sau nu crearea unor relații strânse cu Republica Turcia? Aceasta urmează să ne-o arate timpul, la fel cum de-a lungul vremii, duplicitatea coducătorilor noștri, sau nevoia unei susțineri externe, ne-a fost fatală. Ori la sfârșitul secolului al XIV-lea, atunci când Polonia și Ungaria luptau pentru lărgirea influenței în Țările Române, din dorința a acapara tronul Țării Românești, Vlad I Uzurpatorul, a apelat la sprijinul otoman cu scopul de a-l detrona pe fratele său Mircea cel Bătrân. În anul 1395, după ce Vlad Uzurpatorul preia tronul, pentru prima dată un domn român a achitat tribut sultanului turc. La fel s-a întâmplat și în perioada domnului Moldovei, Petru Aron, un domnitor slab, care din dorința de a se menține cu orice preț la putere, a acceptat să achite tribut sultanului otoman la 1456. Acesta a fost începutul unei perioade de 400 de ani, care a fost destul de nefastă în istoria poporului nostru, așa că ar trebui să avem mare grijă atunci când ne alegem prietenii și să fim cu mare băgare de seama la cțiunile pe care le întreprindem.

Autor: Ștefan Bejan
Sursa: https://stefanbejan.md/  

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus