Analize

Pădurile Moldovei se află sub protecţia UE

Pădurile Moldovei sunt în pericol. Zona pe care o acoperă acestea se reduce constant din cauza activităţii – şi inactivităţii – omului, ceea ce duce la o distrugere ireparabilă. Statisticile vorbesc de la sine. Conform datelor oficiale, suprafaţa silvică totalizează 362.700 ha sau 10,7% din teritoriu, cu mult sub media de 15-20% din celelalte ţări europene. Şi chiar aceste resurse insuficiente sunt în pericol. Conform statisticilor oficiale, în anii 2000-2007 aprox. 35.000 metri cubi de cherestea au fost tăiaţi ilegal – o cifră care, conform experţilor, ar putea reprezenta însă doar o parte a cifrei totale.

„Protejarea pădurilor de defrişările ilegale este o problemă stringentă pentru multe ţări, dar mai ales pentru regiunea noastră“, consideră Aurel Lozan, de la Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (UICN). El e coordonatorul naţional pentru Menţinerea Ordinii şi a Guvernanţei în Păduri (MOGP) – un program regional de şase milioane euro finanţat de UE, ce are ca scop promovarea metodelor legale şi durabile de gestionare şi exploatare a pădurilor. Proiectul este implementat de Banca Mondială în strânsă colaborare cu UICN şi cu Fondul Mondial pentru Natură (WWF). Lozan îşi aminteşte că în 2005, la Sankt Petersburg, reprezentanţii a 44 de ţări din Europa şi din Asia de Nord au semnat Declaraţia pentru Menţinerea Ordinii şi a Guvernanţei în Păduri. Fiecare semnatar s-a angajat să contribuie la dezvoltarea unui Plan de Acţiune Naţional indicativ pentru evitarea nerespectării legilor şi pentru a stopa defrişările ilegale. RM a aprobat un asemenea plan indicativ în 2009, acoperind perioada până la sfârşitul lui 2011. „Proiectul nostru, al cărui termen de implementare coincide cu cel al Planului Naţional de Acţiune, sprijină implementarea acestui Plan”, spune Lozan.

Primele două licitaţii publice la lemn au fost organizate până la sfârşitul lui februarie 2010, pentru a plasa contracte de recoltare de lemn companiilor private şi de stat, ca parte a reformelor Guvernului RM. Suma totală – peste 12 mln. lei sau 750.000 euro – va fi cheltuită pentru dezvoltarea şi protecţia resurselor silvice naţionale. Contribuţia MOGP la licitaţii constă în supravegherea şi analizarea efectelor acestora. Totodată, Aurel Lozan şi mica sa echipă de cinci consilieri au grijă să monitorizeze situaţia. Au fost organizate patru grupuri de lucru care se ocupă de varii aspecte ale protecţiei şi gestionării pădurilor, inclusiv îmbunătăţirea legislaţiei, realizarea unui studiu de piaţă privind produsele din cherestea şi aproximarea nevoilor RM în ceea ce priveşte cheresteaua, analiza situaţiei în sectorul silvic şi sensibilizarea populaţiei cu privire la problemele legate de fondul forestier. „Am pregătit deja primul raport cu privire la piaţa de cherestea şi a problemelor din acest domeniu, bazându-ne pe rezultatele primelor trei luni ale acestui an”, ne-a spus Andrei Cerescu, preşedintele OMG „Silva Mileniu-III”, cu care UICN a semnat un contract pentru realizarea sondajelor de opinie din cadrul MOGP. „Chiar la faza iniţială au fost descoperite multe elemente interesante, care vădesc amploarea problemei”, susţine el, menţionând că la exportul lemnului, declaraţiile vamale folosesc sisteme foarte diferite de măsurat: în metri cubi, la metru, în tone… „Fireşte că lipsa unui sistem omogen nu asigură o analiză eficace a lemnului comercializat, ceea ce oferă o portiţă pentru a manipula volumul defrişării”, afirmă Cerescu. De asemenea, el susţine că autorităţile locale nu dispun de un registru al gospodăriilor conectate la gaz, ceea ce complică estimările privind necesitatea pentru lemne de foc.

Problemele legate de îmbunătăţirea legislaţiei şi de gestionarea eficientă a resurselor silvice au fost dezbătute la iniţiativa MOGP Moldova, care a întrunit reprezentanţi ai diferitelor agenţii interesate, inclusiv Agenţia guvernamentală „Moldsilva”, precum şi din domeniul academic, ONG-uri şi companii private. „Activităţile economice ale întreprinderilor de prelucrare a lemnului şi nevoile populaţiei în privinţa lemnului fac ca problema conservării şi replantării cu regularitate a pădurilor să devină din ce în ce mai urgentă”, spune Dmitri Galupa, directorul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice. „Alocările insuficiente de la fondurile de stat pentru cercetarea ştiinţifică şi pentru implementarea mecanismelor moderne de amenajare silvică au ca rezultat pierderi considerabile, dar cu consecinţe şi mai grave pe viitor. Pentru statele membre ale UE, conservarea pădurilor este parte integrală a politicilor naţionale. Avem speranţa că programul IEVP-MOGP va deveni primul pas al Moldovei în acest sens”.

„Avem nevoie de un nou Cod Silvic, care să armonizeze cu legislaţia UE şi să furnizeze mecanisme mai eficiente de gestionare a resurselor silvice şi de protejare contra defrişărilor ilegale”, spune Petru Rotaru, şeful Direcţiei fond forestier de la „Moldsilva”. O versiune nouă a Codului Silvic a fost deja redactată împreună cu experţii MOGP Moldova. Alexei Palancean, de la Institutul de Botanică al AŞM, e convins că noul Cod Silvic ar trebui reformat în profunzime, deşi nu crede că această reformă ar trebui să fie punctul de plecare. „Haideţi să admitem că acum dispunem de suficiente pârghii pentru a asigura o exploatare şi protejare mai precaută a pădurilor”, spune el, îndemnând totodată UE „să dezvolte un nou program, ce ne-ar permite să examinăm starea pădurilor din RM dintr-o nouă perspectivă şi, astfel, să ne implicăm în soluţionarea problemelor acumulate”. Totul – pentru salvarea şi protejarea pădurii.

Alte detalii despre program, pe site-ul MOGP – http://www.enpi-fleg.org/home.html

Dmitri Kalak

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *