Timpul.md

Istorie 16 Mai 2020 | 04:53

Pagina de istorie: Povestea româncei Natalia Obrenovici, prima regină a Serbiei și legătura ei cu Basarabia

 

În 15 mai 1859 se năștea românca ce avea să devină prima Regină a Serbiei. Natalia Cheșco s-a născut într-o veche familie boierească moldovenească. Însă familia sa avea moșii și în România, precum și în Bucovina, aflată, pe atunci, în Imperiul Austriac.

Natalia Cheșco s-a născut în Florența și se înrudea cu mai toate marile familii aristocratice din Moldova. Tatăl său, Petre Cheșco, era colonel în armata țaristă și provenea dintr-o ramură a familiei boierești Wassiliko de Serecki, care primise din partea Casei de Habsburg titlul de baron. Familia Cheșco a primit, după cotropirea Basarabiei, 1812, titluri nobiliare rusești.

Bunicul patern al Nataliei, Ioan Cheșco, a fost mareșal al nobilimii din ținuturile Chișinău și Orhei și membru al Sfatului Suprem al Basarabiei, în perioada în care Basarabia se bucura de autonomie în cadrul Imperiului Țarist. A devenit apoi conducător al ținuturilor Soroca, din Basarabia, apoi Iași, din Principatul Moldovei.

Mama Nataliei Cheșco, Pulcheria Sturdza, era nepoata domnitorului Ioniță Sandu Sturdza. Natalia Cheșco a rămas orfană și a fost crescută de rudele sale din familia princiară Moruzzi, cu origini fanariote. A copilărit la moșia familiei, la Ungheni, în Basarabia, și la Iași, în România.

La Viena l-a cunoscut pe viitorul ei soț, Principele Milan al Serbiei. Și el era pe jumătate român: mama sa era Maria Obrenovici, originară din Moldova, care s-a căsătorit cu prințul Miloș Obrenovici și, mai târziu, a devenit amanta domnitorului Alexandru Ioan Cuza al Principatelor Unite Române. Milan al Serbiei, de altfel, se născuse la Mărășești, pe moșia mamei sale.

Milan al Serbiei și Natalia Cheșco s-au logodit la Viena, iar în 1875, s-au căsătorit în catedrala din Belgrad. Un an mai târziu, Natalia l-a născut pe primul ei fiu, Alexandru. Nașul de botez al copilului a fost Țarul Alexandru al II-lea al Rusiei. În 1878, Natalia și Milan ai Serbiei au mai avut un fiu, Serghei, care a murit, însă, la câteva zile după naștere.

În 1882, Serbia a fost proclamată regat, iar Natalia a devenit regină. Treptat, relațiile dintre Natalia și Milan s-au înrăutățit, inclusiv din motive politice. Milan ducea o politică ce apropia Serbia de Austro-Ungaria, în timp ce Natalia era partizana apropierii de Rusia. Cei doi au divorțat în 1888. Un an mai târziu, Milan a abdicat în favoarea fiului său, Alexandru, care a urcat pe tron, deși era minor. S-a format un consiliu de regență, puternic influențat de Milan al Serbiei.

În 1893, Natalia și Milan s-au reconciliat și și-au anulat divorțul. Familia Regală a Serbiei a fost, însă, măcinată de noi conflicte, atunci când Regele Alexandru I a decis să se căsătorească cu una dintre domnișoarele de onoare ale mamei sale, Draga Mașin. Părinții săi s-au opus, pentru că ea nu era de rang suficient de înalt. În 1900, Milan a plecat din nou în exil și a murit în 1901. În 1903, Alexandru al Serbiei și soția sa au fost asasinați de o organizație panslavistă, care îi reproșa Regelui politica pro-occidentală.

Natalia a Serbiei a rămas singurul membru în viață al dinastiei Obrenovici. Și-a împărțit averea Universității din Belgrad, precum și bisericilor și mănăstirilor din Serbia. A plecat în Franța, unde a făcut profesiunea de credință catolică și a devenit călugăriță. A murit în Franța, în 1941. Memoriile sale, păstrate la Vatican, au fost publicate în Serbia în 1999.

https://www.rfi.ro/ 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus