Opinii și Editoriale

Pe cine deranjeaza Comisia Cojocaru?

Abia pusa pe treaba, Comisia pentru studierea si aprecierea regimului comunist din R. Moldova, in frunte cu dr. in istorie Gheorghe Cojocaru (de unde si denumirea de „Comisia Cojocaru”), a starnit atacuri vehemente din partea conducerii PCRM si a ciracilor acesteia, care incearca s-o defaimeze si sa-i submineze credibilitatea. Metodele folosite de adversarii Comisiei sunt identice cu cele folosite de fostul partid de guvernamant impotriva oponentilor sai politici in campaniile preelectorale.

Astfel, inaintea alegerilor din 5 aprilie, precum si a scrutinului repetat din 29 iulie trecut, comunistii preziceau apocalipsa, disparitia R. Moldova ca stat si alte nerozii de acest fel, cu scopul de a baga spaima in electorat, pentru ca acesta sa nu aiba incredere in fortele democrate. Odata cu crearea Aliantei pentru Integrare Europeana si instalarea Guvernului Filat, asemenea premonitii au suferit un esec total. La fel se va intampla si cu previziunile adversarilor „Comisiei Cojocaru”. Sunt sigur ca si ele vor fi spulberate de studiul final, care are drept scop „studierea si aprecierea”, si nu „condamnarea” odiosului regim. Dreptul de a condamna sau de a nu condamna, din punct de vedere politic, fostul regim ii apartine doar forului legislativ al RM.

Totusi, de ce se tem adversarii „Comisiei Cojocaru”? Oare nu cumva de faptul ca s-ar putea vedea pe sine in paginile studiului final, pe care Comisia s-a angajat sa-l scrie pana la 1 iunie? Se aud voci care in mod fariseic pun la indoiala capacitatea celor 30 de istorici de a realiza studiul respectiv in termenii prevazuti, „ingrijorandu-se” de volumul enorm si de marea diversitate a fondurilor de arhiva, pe care ei urmeaza sa le investigheze. Sigur ca Comisia se ciocneste si se va ciocni in continuare de anumite dificultati, poate chiar si de unele piedici puse intentionat, dar acestea nu sunt pe masura sa impiedice Comisia in a elabora un studiu final documentat, convingator si credibil.

Caci, chiar in baza faptelor deja cunoscute, a colectiilor de documente publicate sau care urmeaza sa fie facute publice, in baza tabelelor statistice si a cercetarii fondurilor de arhiva, un asemenea studiu generalizator este pe deplin posibil. Comisia, insa, s-a angajat sa continue munca titanica de studiere a fondurilor de arhiva pentru a aduce in atentia opiniei publice si alte marturii ale dezmatului si crimelor fostului regim comunist fata de romanii basarabeni, ca si fata de alte grupuri etnice sau religioase conlocuitoare. Cei care se tem de studiul final al „Comisiei Cojocaru”, afirma sus si tare ca „doar peste 100 de ani e posibil asa ceva in Moldova!”. In realitate insa, ei mai spera ca PCRM, „mostenitorul ideologic” al defunctului PCUS, va reusi sa revina pe Olimpul politic de la Chisinau si sa puna capat cautarilor de adevar ale „Comisiei Cojocaru”.

Adversarii Comisiei folosesc sintagma „acest popor”, fara a-i scrie denumirea, intocmai ca si in cazul „limbii de stat”. Pedaland pe ideea ca, prin crearea Comisiei se sfideaza „moralitatea acestui popor”, ei au lansat atacuri la persoana asupra a patru membri ai comisiei, intre care si subsemnatul, carora ni se aminteste faptul ca am fi fost membri ai PCUS, unii chiar si activisti comsomolisti (ar fi putut sa adauge ca am fost si pionieri), atribuindu-ne inalte functii de conducere etc., intr-un cuvant prezentandu-ne ca adepti devotati ai regimului care a functionat sub conducerea fostelor PC (b) si PCUS (respectiv PCM). Initiator al acestor atacuri este Mark Tkaciuk, care isi aminteste, „un caz aparte la inceputul anilor ’80, cazul istoricilor disidenti”, care ar fi avut „multa bataie de cap”, din cauza mea… Cu referire la acelasi inceput al anilor ’80 eu imi amintesc de un alt caz, de data aceasta nu plasmuit, ci real.

Este vorba de persecutiile pentru „nationalism” si „smikanie s rumanskoi istoriografiei” (cuplarea cu istoriografia romana) a tinerilor cercetatori, proaspeti absolventi ai Facultatii de Istorie, USM, – Gheorghe Negru si Vitalie Varatic. La initiativa (denuntul) cui, „tovarase” Tkaciuk, au fost declansate aceste persecutii? Ele se incadreaza in campania de defaimare si intimidare a cadrelor nationale din cercetarea istorica, inceputa si promovata in Institutul de Istorie dupa inscaunarea in jiltul presedintelui ASM a faimosului Jucenko.

Au avut de suferit savanti notorii – Ion Hancu, Boris Vizer. Presiunile ideologice, cu scopul de a-mi incheia cariera de istoric, s-au abatut tot atunci si asupra mea, fiind reluate si in contextul persecutiilor impotriva tinerilor mei colegi, mentionati mai sus, astfel ca in 1985 a trebuit sa plec „benevol” din institut. Cine, „tovarase” Tkaciuk, era inspiratorul si executorul acestei campanii de defaimare a „nationalistilor”, adica a celor ce nu doreau sa se inregimenteze in echipa adevaratilor falsificatori ai istoriei nationale a romanilor basarabeni?

Se mai insinueaza precum ca unii membri ai Comisiei s-ar fi opus adoptarii Legii lustratiei, lasand sa se banuiasca ca ei ar fi avut frica de dosarele KGB-ului. Dar ce i-a impiedicat pe fruntasii PCRM, care timp de opt ani au dominat Parlamentul RM, au condus Guvernul, inclusiv prin „institutiile de forta”, in special SIS-ul, sa adopte aceasta lege? Este clar ca dosarele secretizate ale KGB-ului au capacitatea sa ofere informatii in defavoarea imaginii fostului regim totalitar comunist, ba chiar sa scoata la lumina zilei intreaga agentura a odioasei institutii.

Inteleg foarte bine ingrijorarile celor care vor sa zadarniceasca activitatea „Comisiei Cojocaru”. Dar as vrea sa le spun in incheiere acestora ca, in pofida atacurilor pe care le fac la adresa comisiei respective, membrii ei vor continua sa cerceteze si sa reabiliteze adevarul istoric. Adevarul este asteptat in fiecare casa, de toti acei care au suferit din cauza regimului inuman comunist si, nu in ultimul rand, de generatia tanara, care nu stie despre grozaviile acelui regim, dar trebuie sa-si cunoasca trecutul, ca sa-si poata construi viitorul.

Pavel Parasca,
dr. hab. in istorie, membru al Asociatiei Istoricilor din RM

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *