Timpul.md

Sănătate 26 Februarie 2021 | 07:30

Pericolele lipsei de mișcare

Lipsa de mișcare riscă să devină o problemă națională. Conform unui sondaj realizat de Magenta Consulting în primăvara acestui an, 83% din moldoveni nu practică sport deloc. Sedentarismul ce caracterizează majoritatea populației duce la obezitate, precum și la maladii serioase ale inimii și ale coloanei vertebrale.

„Obezitatea este prima consecință a lipsei de mișcare”, susține medicul de familie Angela Matcovschi. Potrivit datelor prezentate în Strategia națională de sănătate publică pentru anii 2014-2020, fiecare al doilea moldovean este supraponderal sau obez. Ponderea persoanelor obeze este mai mare în mediul urban în comparaţie cu cel rural şi e mai mare printre femei decât printre bărbaţi.

„Obezitatea duce la creșterea tensiunii. În consecință, suferă inima”, explică Angela Matcovschi. Este important să menționăm că bolile sistemului circulator reprezintă cea mai frecventă cauză de deces în Republica Moldova. Potrivit medicului, obezitatea provoacă dureri în coloana vertebrală și dereglări ale somnului. De asemenea, kilogramele în plus cresc riscul dezvoltării diabetului zaharat, un sindrom caracterizat prin valori crescute ale concentrației de glucoză în sânge și dezechilibrarea metabolismului. În țară, incidența diabetului zaharat este relativ înaltă şi manifestă o tendinţă de creştere, crescând de la 145 cazuri la 10 mii de locuitori în anul 2008 la 201 cazuri în anul 2012. 

Veriga slabă, coloana

Sedentarismul este foarte periculos în cazul copiilor și al tinerilor în dezvoltare. „Lipsa de mișcare în cazul copiilor duce la patologii ale coloanei vertebrale, cum ar fi cifoze și scolioze. Părinții, învățătorii și medicii de familie trebuie să monitorizeze cu atenție coloana vertebrală a copilului”, recomandă antrenorul Emilian Onoicu. Specialistul îndeamnă părinții să-și dea copiii preșcolari la înot, întrucât acest tip de sport întărește bine mușchii spatelui. „În apă, corpul se ușurează cu 70%, fără vreo încărcătură asupra coloanei”, explică antrenorul. În adolescență, băieții se pot ocupa cu gimnastica sportivă, pe când fetele pot opta pentru gimnastica ritmică sau artistică. Antrenorul atenționează părinții cu privire la sporturi precum boxul, baschetul sau tenisul, care forțează o singură mână a adolescentului. Antrenarea unei singure părți a corpului duce la dezvoltarea disproporționată a spatelui, ce poate rezulta în scolioză.

Sport înseamnă sănătate

Medicii și antrenorii recomandă cel puțin 30 de minute de mișcare în fiecare zi. „Fiecare activitate sportivă consumă energie în mod diferit. Dacă vorbim despre plimbări, atunci avem nevoie de o oră și jumătate de mers pe jos. Eu sunt adepta antrenamentelor combinate. Persoanele pot îmbina orele de pilates, stretching, aerobică sau înot”, declară antrenoarea Irina Gurgurov. Momentan, sporturile preferate de moldoveni sunt gimnastica, exercițiile fizice și alergatul. Doctorii recomandă practicarea sportului dimineața sau seara, de dorit în aer liber. „Astăzi, viața este mult mai ușoară și necesită mai puțină mișcare. Se stă foarte mult la calculator, la volan, în oficii, de aceea lipsa sportului a devenit pentru noi toți, o problemă socială”, afirmă medicul de familie Matcovschi.

Necesitatea devenită lux

Potrivit sondajului, din categoria moldovenilor ce fac sport, doar 23% merg la sală. Prețurile mari îi fac pe mulți doritori să renunțe la ideea unei săli amenajate. Moldovenii ce vor să frecventeze un centru de fitness trebuie să plătească lunar de la 400 la 2800 de lei, în condițiile în care salariul mediu pe economie nu depășește 3900 de lei. Aceleași prețuri sunt și în Statele Unite ale Americii, unde salariul mediu este de 3263$. Din cauza inaccesibilității acestor servicii, cei mai mulți renunță, iar cei rămași fac mișcare în propria curte, în parcuri sau puținele stadioane publice.



Tot mai mulți specialiști semnalează lipsa infrastructurii care ar favoriza practicarea sportului. Conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică, numărul total de spații sportive pe regiuni este în descreștere. Numărul terenurilor amenajate cu tribune de peste 150 de locuri a scăzut, din 2011 până în 2013, cu 79 de unități. La fel de îngrijorătoare este descreșterea numărului de centre de sport private de la 48 - în 2011, la 25 - în 2013. „Mulți își doresc, dar nu au unde. A ieși în stradă și a respira gaze de eșapament nu este o soluție”, susține Angela Matcovschi. În acest sens, Ministerul Tineretului și Sportului a formulat o strategie de dezvoltare a culturii fizice şi sportului pentru anii 2015-2020. Conform proiectului, vor fi extinse secțiile sportive școlare, vor fi derulate campanii de mediatizare a importanței sportului, va fi dezvoltată infrastructura. De asemenea, ministerul își propune să construiască un stadion național, precum și Palatul Sporturilor din Chișinău.

„Lipsa de mișcare este și mai periculoasă în combinație cu o alimentație nesănătoasă. Ne lipsește cultura alimentației corecte”, explică antrenoarea Irina Gurgurov. Consumul excesiv de produse bogate în grăsimi, sare şi zahăr în combinaţie cu modul sedentar de viaţă duc la obezitate, hipertensiune arterială şi declanşarea diferitelor boli. O dietă variată, cu multe fructe și legume proaspete în combinație cu practicarea zilnică a sportului asigură buna funcționare a organismului.  

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus