Pentru ca relatiile dintre R. Moldova si Rusia sa avanseze pe calea sinceritatii, este foarte important ca probleme existente intre cele doua parti sa fie abordate de o maniera corecta, principiala si constientizata bilateral. Un astfel de tratament necesita, mai ales, relatiile financiare ce tin de activitatea „Gazprom” in RM, de datoria Rusiei ca succesoare a fostei URSS fata de RM, de problemele generate de fostul „Sberbank”, de utilizarea TVA la carburantii cumparati din Rusia si altele.
In prezent, cea mai mare problema se refera la livrarile de gaze naturale. Din cate se stie, RM achita la timp facturile „Gazprom”-ului, nu a restrictionat transportarea acestui produs in Europa si nici nu sustrage gaze din conducta europeana. Dar toate acestea se refera la partea dreapta a Nistrului. Pe cand malul stang, Transnistria, nu plateste din 1992 pentru gazele naturale folosite, acumuland datorii imense – 1,8 mlrd. USD. Mai mult, Tiraspolul nici nu are de gand sa plateasca, declarand ca „Gazprom” trebuie sa se adreseze catre „Moldova-Gaz” SA, cu care are contract si ai carei actionarii sunt „Gazprom” (50%), Guvernul RM (35,33%) si administratia de la Tiraspol (13,44%).
Guvernul rus cunoaste foarte bine situatia reala, insa „Gazprom” lanseaza cinic si cu regularitate ideea ca, pana la urma, tot Chisinaul ar trebui sa achite datoriile Tiraspolului. Scopul Moscovei e bine stiut. Ea santajeaza, deoarece doreste sa preia reteaua de gaze a RM in contul unei ilegale datorii, iar aceasta intentie demonstreaza ca Rusia urmareste o subordonare economica totala a RM. Or, parteneriatul strategic inseamna ca rezolvarea problemei in cauza trebuie sa se bazeze pe principiul economico-comercial (plateste cumparatorul real), nu pe cel politic. Doar anume in baza principiului politic fosta conducere (P. Lucinschi, apoi V. Voronin) a cedat o mare parte a retelei nationale de gaze catre „Gazprom”, provocand pierderi directe RM de peste 2 mlrd. USD. Tot in baza principiului politic Rusia a aplicat, timp de multi ani si cu serioase abateri de la regulile comertului international, TVA la gazele naturale livrate catre RM. Chisinaul era impus sa achite aceasta taxa la iesirea carburatului de pe teritoriul Rusiei si, astfel, subventiona de fapt „Gazprom”-ul cu sute de milioane de dolari.
O alta problema tine de datoria fostului „Sberbank” catre „Banca de Economii” a RM. Inainte de 27 august 1991, banii populatiei RM, depusi la acea banca, erau luati de Moscova (Chisinaului i se lasau finante doar pentru operatiunile curente) si utilizati in interesul URSS. O parte din aceste sume era transformata in resurse creditare, care mai apoi erau vandute Moldovei cu o dobanda de 8% (12% din 1987). Conform datelor oficiale ale „Bancii de Economii” a fostei URSS, la 1 ianuarie 1992, Moscova era datoare Chisinaului cu 7.251.800.000 ruble sovietice. Acesti bani asa si nu au fost intorsi. Rusia a recunoscut datoriile fostei URSS fata de fostii cetateni sovietici si recent a decis ca acestea sa fie intoarse cetatenilor acesteia intr-un raport de 1,3-3,0 ruble rusesti pentru o rubla sovietica (in functie de generatie). In medie, rezulta cam 2,1 ruble rusesti pentru o rubla sovietica. Dar Rusia, ca succesoare a URSS, ar trebui sa-i despagubeasca si pe fostii cetateni sovietici din RM, cu atat mai mult ca acesti bani sunt si ai lor. Mai ales ca Rusia s-a convins de necesitatea abordarii corecte a acestor probleme nu o data.
De exemplu, o parte a populatiei Frantei, care detinea niste hartii de valoare ale Imperiului ?arist pana la 1917 si care fusesera anulate de catre regimul sovietic, dupa 1991 s-a adresat guvernului rus cu pretentia de a-si obtine banii si dobanzile corespunzatoare. La inceput, Moscova nici nu a dorit sa asculte. Ulterior insa, Franta a prezentat oficial un demers, in care se stipula ca, daca doreste sa obtina relatii economice reciproc avantajoase cu Europa si Franta, Rusia trebuie sa-si achite datoriile istorice. Si Rusia le-a platit francezilor. Se cere aceeasi atitudine din partea Moscovei si fata de Chisinau. Mai ales ca suma datoriei nu este mare – 7.251.800.000 x 2,1= 12,23 miliarde ruble rusesti, sau putin peste 400 mln. USD.
Timpul va arata ce va pune Moscova pe cantarul relatiilor moldo-ruse: politica sau onoarea.
Sergiu Chirca,
Om emerit in stiinta, membru de onoare al Academiei Romane
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
