Timpul.md

Cultură 13 Octombrie 2016 | 07:27

Politicienii își aruncă unul altuia acuzații, dar nimeni nu-și asumă vina. Cazul Capidava: cum s-a distrus o cetate romană de 2.000 de ani

După lucrările de restaurare conduse de Consiliul Județean Constanța, situl a fost -declarat nefuncțional și riscă să fie retras de pe lista UNESCO.

În anul 46 e.n., mici garnizoane romane s-au așezat, spun istoricii, în zona Capidavei de astăzi, la 20 de km în aval de actualul oraş Cernavodă. Mai târziu, împăratul Traian construia, cu detașamente ale Legiunilor V Macedonica și XI Claudia, un castellum pe stânca de la Capidava. Nu era, se pare, decât o verigă dintr-un sistem care cuprindea fortificațiile de la Carsium, Cius, Troesmis, Noviodunum, Aegyssus. Fortul de la Capidava avea inclusiv un port, unde se afla staționată o parte a flotei Classis Flavia Moesica, avea băi publice, magazii etc.

La aproape 2.000 de ani de la ridicarea cetății, urmașii romanilor, românii, au reușit să o distrugă. Povestea începe acum doi ani, când Consiliul Județean Constanța (CJC) a accesat un proiect european intitulat „Restaurarea, consolidarea, protec-ția, conservarea și punerea în valoare a sitului arheologic cetatea Capidava”. Un proiect de 74 milioane de lei (aproximativ 16 milioane de euro). Este cel mai mare proiect public desfășurat în ultimele decenii asupra unui monument antic din România. Termenul-limită de finalizare era 31 decembrie 2015, dar nu a fost respectat. „Între timp – din cauza unor disfuncționalități semnificative de ordin admi-nistra-tiv, care fac subiectul unei anchete DNA în curs de derulare – a fost declarat nefunc-țional, urmând ca restul de lucrări neexecutate să se efectueze până la data-limită de 31 decembrie 2017, din fonduri proprii ale Consiliului Județean Constanța”, a precizat ministrul Culturii, Corina Ioana Șuteu.

Au găsit un dezastru

Membrii Comisiei Naționale -LIMES (for științific înființat de Ministerul Culturii care are rolul de a clasa obiectivele de patrimoniu cultural imobil ce au aparținut Imperiului Roman) au vizitat recent situl. „Situația actuală a monumentului este deosebit de gravă. Astfel, ceea ce se găsește la fața locului în șantierul abandonat de peste 10 luni, în absența unui constructor care să finalizeze proiectul, este o reconstrucție perimetrală a cetății, cu intrări sub arcadă de cărămidă în turnuri, cu zone în care, peste structura originală preexistentă începerii lucrărilor în 2015, s-a ajuns până la dublarea înălțimii păstrate a curtinelor. Consecință directă a modului în care s-a proiectat, avizat și executat intervenția asupra zidurilor, turnurilor și a celor două porți (principală și secundară – poternă), cetatea, în forma sa actuală, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate și integritate definite de UNESCO pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO World Heritage List), fapt care poate afecta includerea sitului pe listele tentative naționale în cadrul Programului Național Limes”, se arată într-un comunicat al acestora. Tot specialiştii Ministerului Culturii afirmă că restaurarea nu ține seamă de fazele istorice prin care a trecut cetatea, dar și că lucrările sunt de calitate discutabilă. Un exemplu: în miezul zidului s-a introdus fier-beton, afectând serios și structura originală.

Portul antic a devenit un biet zid

Membrii comisiei au constatat că obiectivul care se îndepărtează cel mai mult de limitele acceptabile ale restaurării este portul antic al cetății. „Monument unic în peisajul limesului roman dunărean din Dobrogea, acesta este în prezent doar un zid lipsit de expresivitate, de o înălțime neverosimilă pentru ceea ce ar fi trebuit să exprime prin funcția curentă: o insta-lație joasă, „la apă”, scăldată de apele fluviului. Piatra aleasă este de mai multe dimensiuni și sortimente, iar punerea în operă neatentă; pe fața dinspre Dunăre nu se mai văd la bază asizele zidăriei antice și nici nu apare marcată interven-ția pe toată lungimea instalației portuare. Reconstituirile au fost realizate fără să existe o documentație științifică de bază, de aceea și decalajul cronologic dintre diferitele structuri restaurate nu este clar”, se arată în document.

Cum se apără autorităţile -locale

Proiectul de restaurare a fost început de fostul președinte al Consiliului Judeţean Constan-ța, Nicușor Constantinescu, aflat acum în închisoare pentru fapte de corupție. Actuala conducere a CJC spune că a verificat derularea proiectului. ”S-a constatat faptul că acest proiect a fost avizat de reprezentanții Ministerului Culturii, atât în faza de studiu de fezabilitate, cât și în cea de proiect tehnic. Mai mult, avizele prin care s-a aprobat proiectul tehnic au fost redactate și transmise spre dezbatere în comisiile de specialitate ale Minis-terului Culturii chiar de repre--zentanții acestui minister. Potrivit documentelor, în cadrul acestor comisii de specialitate, Consiliul Județean Constan-ța nu a avut nici un reprezentant. În urma dezbaterilor, Ministerul Culturii a avizat pozitiv -proiectul de restaurare a Cetății -Capidava”, spun repre-zentanții CJC. Tot ei afirmă că lucrările de restaurare au fost sistate ca urmare a unei anchete penale derulate împotriva constructorului suspectat de evaziune fiscală. Pentru a finaliza proiectul până la data-limită impusă de procedurile europene, CJC a demarat procedurile de obți-nere a documentației teh-ni-co-economice prin care se stabilește ce lucrări mai sunt de executat. ”Avizul a fost obținut și se vor demara procedurile în vederea atribuirii unui nou contract de exe-cuție a lucrărilor de restaurare”, au mai spus repre-zen-tanții CJC.

Consiliul Judeţean aruncă vina pe un fost ministru al Culturii

Situația cetății a dus și la acuzații politice. Vicepreședintele PMP și al Consiliului Judeţean Constanţa, Claudiu-Iorga Palaz, afirmă că senatorul PNL Puiu Hașotti, care a fost ministru al Culturii, ar fi avizat ”masacrarea arheologică” a sitului Cetatea Capidava, prin aprobarea unui proiect de restaurare, care nu a avut o coordonare științifică de specialitate, în așa fel încât restaurarea să se facă prin păstrarea autenticității sitului arheologic Capidava. „Dacă astăzi Consiliul Județean Constanța este în situația de a pierde milioane de euro alocate pentru restaurarea sitului și dacă astăzi Consiliul Județean este blamat și considerat părtaș la realizarea unui kitsch privind restaurarea sitului Capidava, acest lucru se întâmplă pe un proiect avizat de către senatorul Hașotti. Considerăm că acesta ori habar nu are, ca profesionist, când a dat acest aviz din punct de vedere istoric, ori avizul a fost dat cu scopul de a avantaja firma de construcții SC Mara Construct SRL, firmă care la această dată a abandonat șantierul, iar administratorul a fost anchetat de DNA”, a declarat Palaz.

În apărarea lui Puiu Hașotti a sărit consilierul județean liberal Robert Boroianu. ”Senatorul, în calitatea sa de ministru al Culturii, a dat un aviz pentru oportunitatea lucrărilor de reabilitare la unul dintre monumentele cele mai importante din Dobrogea, Cetatea Capidava. Prin acest aviz a adus fonduri semnificative pentru județul nostru, ceea ce este firesc. Nu a dat aviz pentru tâlhăriile făcute de firmele cu carnet de partid PSD, cu prețul distrugerii unei valori culturale inestimabile”, a declarat Robert Boroianu.

Legături cu PSD

Contractul pentru lucrările de restaurare au fost câștigate de SC Mara Construct SRL, unde administrator este Constantin Dima, reținut în noiembrie 2015 de către DNA pentru mai multe capete de acuzare, inclusiv constituire a unui grup infracțional organizat și spălare de bani. În firmă, Constantin Dima era partener cu o anume Maria Cătălina Lăpăduş, care, la rândul ei, era asociat unic cu Sandală Ciocoiu, mama ei, șefa Conpress Holding și fina de cununie a ex-preşedintelui CJC, Nicuşor Constantinescu, potrivit anchetatorilor. Procurorii DNA spun că „în perioada 18.05.2015-10.09.2015, în contextul unui proiect privind restaurarea sitului arheologic Capidava, inculpatul Dima Constantin, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale, a falsificat mai multe documente în scopul obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene şi de la bugetul Consiliului Judeţean Constanţa. Acest lucru a fost posibil şi din cauza contribuţiei pe care au avut-o ceilalţi inculpaţi, în calitate de membri ai Comisiei de Evaluare a Ofertelor din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, care, cu ocazia organizării licitaţiei în scopul atribuirii proiectului menţionat, au îndeplinit în mod defectuos mai multe acte legate de exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin respingerea ofertei depuse de o firmă, ca fiind neconformă şi inacceptabilă şi, ulterior, atribuirea contractului respectiv societăţii administrate de inculpatul Dima Constantin, deşi preţul propus de această societate era cel mai mare. Mara Construct a câștigat mai multe contracte ale CJC, inclusiv unul pentru reabilitarea Monumentului Tropaeum Traiani, de peste 10 milioane lei”. 

sursa: romanialibera.ro

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus