Presa din România: Iohannis la Chişinău. Succesul DNA, instrumentul principal de soft-power pentru România în relaţia cu Republica Moldova

Vizită la Chişinău, discuţiile cu ziariştii moldoveni, cu membri ai elitei reformatoare, au mai dezvăluit o informaţie – cheie: peste graniţe, DNA este un adevărat instrument de soft-power al României, care le arată oamenilor din Moldova, Bulgaria sau din alte state speranţa că se poate face dreptate. E un pas uriaş pentru România, practic e redefinirea brandului de ţară şi e pentru prima oară cînd România devine un exemplu pozitiv în regiune.

Înainte de a explică succint ce se întîmplă pe scenă politică moldovenească, o scurtă descriere a stării de spirit din ţară: DNA este un subiect major, din două perspective antagonice însă. Populaţia interesată de reforme şi de drumul european îşi doreşte tot mai puternic o lupta anticorupţie la fel de puternică şi în Moldova şi nemulţumirea ei creşte pentru că nu vede decît o Justiţie controlată puternic, în timp ce elitele politice (cu cîteva excepţii) au că scop tocmai EVITAREA apariţiei unui DNA local. Iar această prăpastie între aşteptarea electoratului şi acţiunea liderilor politici se tot măreşte, şi senzaţia la faţă locului e că tensiunea va da în clocot la un moment dat.

Vizită lui Klaus Iohannis era aşteptată încă din luna decembrie, dar a avut loc abia după ce Republica Moldova a ieşit din impasul politic şi un guvern a fost instalat la Chişinău. Guvernul, format din reprezentanţii a două partide declarate pro-europene, PLDM şi PD, este sprijinit de comuniştii lui Vladimir Voronin. Impasul politic a fost astfel depăşit, dar criză politică nu s-a încheiat, pentru că sprijinul comuniştilor a însemnat o dezamăgire uriaşă pentru alegătorii pro-europeni, cărora în campania electorală li s-a promis că o astfel de alianţa e exclusă.

De altfel, un semn clar al persistenţei crizei politice e mişcarea lui Iurie Leancă, fostul premier al AIE 1 şi 2: el nu a aşteptat să treacă decît o zi de la vizită lui Klaus Iohannis şi şi-a anunţat demisia din PLDM, partidul condus de Vlad Filat, şi intenţia de a înfiinţa un nou partid.

Practic, Leancă "i-a furat spectacolul" lui Iohannis, pentru că el ţine acum capul de afiş al presei moldovene. Nici nu e de mirare: Leancă are un culoar politic excelent, pe fondul dezamăgirii electoratului pro-european.

Iată o scurtă explicaţie: PLDM a dezamăgit electoratul prin alianţa netransparentă cu comuniştii, o parte a electoratului PD (poate mai puţin pretenţios) e şi ea dezamăgită din acelaşi motiv, că să nu mai vorbim că o altă parte a electoratului nu mai venise deloc la vot la alegerile din noiembrie şi ar putea fi din nou capacitata.

Leancă mai are şi atu-ul unei bune imagini externe, dar şi cîteva dezavantaje: apropierea de Victor Ponta (nu foarte prizat în Moldova), lipsa de apetenţa pentru campaniile electorale lungi duse în mijlocul oamenilor simpli, poate chiar şi o anumită tăcere în faţă unor decizii cu iz penal luate în timpul guvernării sale. Succesul în încercarea de a recapacita electoratul reformist depinde de el şi de abilitatea de a stă departe de oligarhii locali.

Înapoi la Iohannis. Pe acest fond de uriaşă dezamăgire a electoratului pro-european a avut loc vizită preşedintelui român. Potrivit surselor HotNews.ro, Iohannis le-a transmis cu fermitate tuturor partenerilor de dialog (preşedinte, premier, preşedinţii celor trei partide declarat pro-europene) că aşteptarea României este că Republica Moldova să continue reformele cerute. Nu a făcut-o ostentativ, nu şi-a acompaniat vizită cu anunţarea publică a unor mari proiecte comune, aşa cum se întîmplă la vizitele lui Traian Băsescu sau Victor Ponta. E pur şi simplu alt stil, iar politicienii locali s-au convins că Iohannis imprimă şi relaţiei bilaterale stilul sau: mai puţin euforic, mai puţin implicat la nivel personal, mai ancorat în principii generale.

Iohannis a mai semnalat în discuţiile sale că România nu va tolera prea mult abaterile de la agenda reformistă, în sensul cauţionării lor. Bucureştiul nu-şi face iluzii: ştie că PCRM va fi o frînă în calea marilor reforme, ştie că liderii corupţi nu îşi doresc o justiţie cu adevărat independenţa, şi că atare va privi cu circumspecţie următoarele mişcări politice. Pe de altă parte, România nici nu îşi poate permite să respingă brutal actuală coaliţie, fie ea şi sprijinită de comunişti, pentru că ar însemna să o abandoneze în braţele Rusiei, care atît aşteaptă. Grea alegere pentru România, pentru Iohannis.

Apropo de Rusia: un subiect de discuţie, cel puţin în întîlnirea Iohannis – Timofti, a fost prezenţa televiziunilor ruse în Moldova, cu toate consecinţele nefaste care decurg din expunerea populaţiei la propagandă Kremlinului. E semn că situaţia e critică, rămîne de văzut ce soluţii va găsi Moldova pentru a se curaţi de această tumoare care cuprinde creierele cetăţenilor săi.

În concluzie, Iohannis a luat pulsul Moldovei, acolo unde România e privită cu mult mai mult respect după întărirea DNA şi votul anticorupţie de la alegerile prezidenţiale. A înţeles că nu îşi poate pune mari speranţe, dar a şi transmis mesaje unor politicieni mult prea preocupaţi de mizele lor electorale de moment (cam că şi în România, de altfel, unde lipsa de viziune în politică e cronicizată). E mult, e puţin? Vom vedea în următoarele săptămîni, decisive pentru cursul Moldovei.  

Autor: Cristian Pantazi
Surs: Hotnews.ro