„Prihvatizarea” ideii de integrare europeană

În primul rând, eu cred că avem de a face cu o nouă tentativă stângace de a acapara ideea de integrare europeană, de a o „prihvatiza” şi de a o pune în interesul unor anumite forţe politice. Eu am criticat anterior greşelile care s-au comis în procesul de integrare europeană, greşeli intenţionate, care urmăreau să pună acest proces în serviciul unui partid şi al unui lider. Iată că acum avem o nouă dovadă în acest sens. Dacă s-a dorit cu adevărat ca acţiunea din Piaţa Marii Adunări Naţionale din data de 3 noiembrie să aibă un caracter de masă, un caracter naţional, grupurile de la guvernare nu trebuiau să decidă organizarea ei într-un cerc restrâns şi apoi să lanseze un îndemn către celelalte partide proeuropene şi către cetăţeni de a susține inițiativa. Logica lucrurilor spune că, dacă respectivele forţe politice ar fi fost bine intenţionate, ele urmau să convoace o masă rotundă, o şedinţă comună la care să fie invitate toate partidele democratice şi proeuropene şi în rezultatul căreia să se vină cu un apel comun. În situaţia creată, mesajul promovat de guvernare este cam următorul: noi suntem stăpânii ideii de integrare europeană, noi facem ce vrem cu ea, iar voi nu aveţi decât să mergeţi în urma noastră şi să aplaudaţi!

În al doilea rând, este evident că prin această mișcare guvernarea doreşte să-şi spele din păcatele acumulate în ultimele luni în procesul de înstrăinare a proprietăţii statului în condiţii extrem de suspecte. Adică, celorlalte forţe democratice şi proeuropene li se propune să participe la un exercițiu de aruncat praf în ochii alegătorilor de pe acest segment de electorat. Ca și cum, nu s-a furat averea statului la Banca de Economii, nu au existat nereguli în privința concesionării Aeroportului Internaţional Chişinău, noi suntem cei mai proeuropeni, alte partide ne susţin şi totul e OK! Participând la o manifestație organizată de guvernare, celelalte forţe politice democratice şi proeuropene recunosc indirect justeţea faptelor actualei guvernări, subscriu acţiunilor întreprinse de ea în ultima perioadă, lucru care este absolut inadmisibil.
În al treilea rând, se observă tot mai clar tendinţa unor politicieni de a reveni în prim-planul evenimentelor politice, iar încălecarea căluţului integrării europene e calea cea mai sigură şi mai uşoară. Se încearcă din nou crearea unui val social, a unui puternic curent de opinie care i-ar ajuta pe respectivii politicieni să-şi atingă țelul. Din acest punct de vedere, alte partide democratice şi proeuropene sunt chemate să fie părtaşii acestui act politic, care e departe de interesul naţional al R. Moldova.

În al patrulea rând, putem bănui că suntem din nou victime ale unui joc pus la cale de anumite forţe de la guvernare şi opoziţia comunistă. Că actualii guvernanţi se pot înţelege cu comuniştii, s-a văzut în repetate rânduri în anul curent. De aceea, nu mi se pare deloc întâmplător faptul că intențiile declarate ale comuniştilor vin într-un fel să completeze un tablou politic general. În timp ce comuniştii protestează împotriva integrării europene, guvernarea organizează acţiuni pro-integrarea europeană; în timp ce comuniştii pornesc cu susținătorii lor în marş spre Chişinău, guvernarea îşi adună simpatizanţii în centrul capitalei; în timp ce comuniştii anunță că vor fi şi ei prezenți în Piaţa Marii Adunări Naţionale, guvernarea nu întreprinde nimic la modul practic pentru a scoate tensiunea provocată de opoziţie. Chiar şi un politolog începător poate să vă spună că acest procedeu se numeşte polarizarea politică a societăţii. Adică, unele forţe politice interesate, împart societatea în două tabere opuse şi, creând o tensiune artificială, o determină să aleagă una din cele două oferte. Astfel, şi o tabără, şi alta nu doar că îşi trec metehnele pe un plan secund, ci încearcă să convingă electoratul că alte opţiuni politice nu există, că acele forţe politice care nu aleg o tabără sau alta ar avea o agendă diferită de cea a interesului cetăţenilor. Este un truc politic vechi de când lumea şi e mare păcat că pentru atingerea unor interese politice înguste se aruncă în joc ideea de integrare europeană a R. Moldova, viitorul cetăţenilor ţării noastre.

Desigur, ideea de integrare europeană trebuie susţinută şi promovată pe toate căile posibile, deoarece este unica alternativă serioasă de viitor pentru R. Moldova. Ea are nevoie de susţinere mai ales acum, în ajunul Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, când Republica Moldova urmează să parafeze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi să obţină o perspectivă clară de liberalizare a regimului de vize. Însă acest proces necesită o abordare responsabilă și un nivel avansat de maturitate politică. Anume o așa abordare a avut şi continuă să aibă Partidul Liberal, care niciodată nu a folosit ideea de integrare europeană ca un pretext pentru promovarea propriilor interese. Noi vom avea o asemenea atitudine și în continuare, şi sunt convins că aceasta este singura modalitate de a proteja cetăţenii de falşii adepți ai integrării europene.