Timpul.md

Politică 15 Martie 2016 | 07:03

Procurorul general al RM poate fi și cetățean al României

Noua lege a Procuraturii face posibilă selecția unuia din candidați din România pentru funcția de procuror general al R. Moldova.

Acum două săptămâni, Parlamentul R. Moldova a adoptat noua Lege a Procuraturii. Deși concepția documentului a fost gata încă la sfârșitul anului 2013, elaborarea și adoptarea legii a durat doi ani. Întârzierea în reformarea Procuraturii a fost una din obiecțiile pe care le-au exprimat oficialii europeni atunci când criticau lipsa de schimbări calitative în sectorul justiției.

În martie 2015, proiectul de lege a fost avizat de Comisia de la Veneția, iar în luna mai, a fost votat în prima lectură de Parlament. Pe atunci, premier era Chiril Gaburici. Au picat două guverne și oamenii au ieșit cu proteste în stradă, între timp proiectul de lege a revenit pe agenda deputaților.

Ședința Parlamentului din 25 februarie s-a început cu ieșirea la tribună a procurorului general Corneliu Gurin care și-a anunțat demisia. El a spus că reforma Procuraturii Generale trebuie să înceapă chiar de la vârful ei. În aceeași zi, 65 de deputați, cu excepția fracțiunii socialiste, au votat în a doua lectură noua lege a Procuraturii.

Procurorul General ales pentru șapte ani

Cele mai multe discuții a provocat mecanismul de alegere a procurorului general. Până acum, acesta era ales de Parlament. Noua lege prevede ca acesta să fie numit de președintele țării, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) pe un mandat de șapte ani, și nu cinci, așa cum este în prezent. Persoana care va candida pentru această funcție va trebui să întrunească mai multe condiții, printre care: în ultimii 3 ani până la anunțarea concursului să nu fi fost membru în cadrul unui partid politic și să nu fi desfășurat activități cu caracter politic. La funcția de procuror general poate candida persoana care are o experiență profesională de 10 ani de activitate în domeniul dreptului, dintre care 5 ani în funcție de procuror. Printre condiții nu sunt referiri la cetățenie, ceea ce face posibilă selecția unui candidat din România sau alt stat.

Candidatul la funcția de procuror general este selectat în bază de concurs public organizat de către CSP, care cuprinde următoarele etape: a) preselecția candidaților în baza dosarelor depuse; b) interviul susținut în fața Consiliului Superior al Procurorilor. Intervievarea candidaților are loc în ședință publică. Consiliul Superior al Procurorilor va fi obligat să asigure accesul reprezentanților mass-media la ședința în care are loc interviul. Candidatul care va acumula cel mai mare punctaj va fi propus președintelui R. Moldova pentru numire în funcție. Președintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de CSP, în cazul în care a depistat fie probe de incompatibilitate a candidatului cu funcția respectivă, fie de încălcare de către candidat a legislației sau de încălcare a procedurilor legale de selectare a acestuia. Procurorul general va avea un mandat de 7 ani, fără dreptul de a fi numit din nou în această funcție. Prevederile privind numirea procurorului general de către șeful statului vor intra în vigoare doar după modificarea corespunzătoare a Constituției, iar până atunci se vor aplica prevederile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură.

Adjuncții procurorului general vor fi numiți în funcție fără concurs, prin ordinul procurorului general, cu acordul Consiliului Superior al Procurorilor. În schimb, ceilalți procurori sunt selectați prin concurs. Pentru această funcție pot candida cetățenii R. Moldova care:
- au diplomă, în domeniul dreptului, de absolvire a studiilor superioare de licență și studiilor superioare de masterat sau alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestora;
- a absolvit cursurile de formare inițială a procurorilor sau a susținut examenul la Institutul Național al Justiției;
- se bucură de o reputație ireproșabilă și nu a săvârșit infracțiuni.

De asemenea, candidații la funcția de procuror vor fi supuși verificării și testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf). Un element de noutate este Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante, în care sunt înscriși candidații, pentru a fi numiți în funcția de procuror.

Procurorul superior va da indicații doar în scris

Legea descrie cum trebuie încurajați procurorii și, în special, cum vor fi sancționați pentru încălcări disciplinare. Pentru abaterile disciplinare ale procurorilor se introduc cinci sancțiuni: avertisment, mustrare, reducere a salariului, retrogradare din funcție și eliberare din funcție. Reducerea salariului reprezintă micșorarea salariului lunar cu 15-30% pentru o perioadă cuprinsă între 3 luni și 1 an.

Conform noii legii, indicațiile procurorului ierarhic superior trebuie să fie formulate în scris, iar procurorul ierarhic inferior poate solicita motivarea acestora; în cazul în care indicațiile sunt vădit ilegale, procurorul are obligația să le conteste la procurorul ierarhic superior procurorului care le-a emis.

O altă noutate este instituirea Inspecției procurorilor, o subdiviziune a Procuraturii Generale, în cadrul căreia vor activa inspectori, care vor efectua verificarea activității organizatorice a procurorilor și procuraturilor, de asemenea aceștia vor examina sesizările cu privire la faptele procurorilor ce pot constitui abateri disciplinare.

În conformitate cu noul act normativ, procurorul va fi obligat, în ședințele de judecată, să poarte mantie. Aceasta va înlocui uniformele și gradele pe care le dețineau până acum toți acuzatorii de stat.

Consiliul Superior al Procuraturii va avea un rol mult mai semnificativ, fiind, conform legii noi, „garantul independenței și imparțialității procurorilor”. Consiliul Superior al Procuraturii va avea statut de persoană juridică și va fi un organ independent cu buget separat de bugetul Procuraturii. În subordinea Consiliului Superior al Procurorilor vor funcționa Colegiul pentru selecția şi cariera procurorilor, Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor (care vor lua locul actualului Colegiu de calificare) și Colegiul de disciplină și etică (va înlocui Colegiul disciplinar).

Unele procuraturi vor fi lichidate

Legea va aduce și schimbări de structură, astfel, procuraturile de nivelul Curții de Apel, procuraturile militare și procuratura de transport își vor înceta activitatea la data intrării în vigoare a legii. Procuraturile specializate, din noul sistem al procuraturii vor fi Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Procuratura UTAG, procuraturile din Ceadâr-Lunga, Comrat și Vulcănești vor fuziona într-o singură procuratură - Procuratura UTA Găgăuzia. Cele ale sectoarelor Buiucani, Ciocana, Centru, Botanica și Râșcani şi a mun. Chișinău vor fuziona într-o singură procuratură - Procuratura municipiului Chișinău.

Salariile vor fi majorate

Salariul procurorului se stabilește în funcție de salariul judecătorului. Salariul de funcție al procurorului se stabilește în funcție de nivelul procuraturii în care își desfășoară activitatea și de vechimea în funcția de procuror.

Salariul procurorului reprezintă 90% din:
a) salariul judecătorului Curții Supreme de Justiție, pentru procurorul din Procuratura Generală și procuratura specializată, cu vechimea în muncă corespunzătoare;
b) salariul judecătorului din judecătorie, pentru procurorul din procuratura teritorială și procuratura UTA Găgăuzia, cu vechimea în muncă corespunzătoare. Pentru exercitarea funcției de conducere, procurorii vor beneficia și de adausuri de 7%-20% din salariu.

Precizăm că, în prezent, cel mai mic salariu al unui judecător este de circa 10 mii de lei, în schimb salariul impozitat al unui procuror începător este 4 mii de lei. Totodată, salariul judecătorului de la Curtea Supremă de Justiție este de aproximativ 20 mii de lei.

Noua lege a procurorilor explică de asemenea care sunt competențele și structura Adunării Generale a Procurorilor și a Consiliului Superior al Procurorilor.

Legea cu privire la Procuratură va intra în vigoare la 1 august 2016, iar până la intrarea în vigoare, asupra proiectului vor fi realizate mai multe verificări de către partenerii externi.

În concluzie vom spune că, la fel, ca și alte acte oficiale, legea Procuraturii este bună pe hârtie, rămâne să vedem dacă va fi respectată, după ce va intra în vigoare.

Roman Boțan, deputat PL, membrul Comisiei juridice, numiri și imunități:

„Esența noului act normativ rezidă în consolidarea competențelor procuraturii în domeniul penal și în sporirea independenței procesuale a procurorilor, prin garanții care exclud influența politică, financiară, administrativă sau de altă natură asupra procurorului. Astfel, procurorul trebuie să ia, în limitele legii, în mod independent și unipersonal decizii în cauzele pe care le gestionează”.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus