Actualitate

Protejarea biodiversităţii şi stoparea schimbărilor climatice trebuie să se facă simultan

Și la nivel național cercetătorii dau alarma. Alexandru Teleuță, director al Grădinii Botanice (Institut) a A.Ș.M., spune că „în ultimii ani, numai datorită secetelor si arșițelor intense care sunt în Republica Moldova, în combinare cu acțiunile nechibzuite ale oamenilor – cum ar fi desecarea bălților, a râurilor, îndreptarea fluviilor și adâncirea lor -, s-a produs o aridizare foarte puternică a zonei și mai ales a componentelor florei și faunei”.
Un indicator semnificativ al degradării biodiversității, de exemplu, este numărul speciilor rare şi pe cale de dispariţie incluse în ediţiile Cărţii Roşii a Republicii Moldova: prima ediţie – 55 de specii; ediţia a doua – 242 de specii, ediţia a III-a – 427 de specii vulnerabile, periclitate şi critic periclitate.
Tot mai vulnerabile sunt și ecosistemele forestiere. „Știm că pe timpuri se valorifica practic 80-90% din teritoriul R. Moldova, dar, până în prezent au fost distruse foarte multe păduri, ceea ce a dus la o amploare deosebită și cu un efect negativ foarte puternic a ploilor torențiale. Nu este an când în diferite raioane ale R. Moldova să nu avem fie ploi torențiale cu inundații puternice, fie căderi abundente de zăpadă, care au impact negativ. Nu sunt excluse efectele puternice ale poluării apelor subterane. Din cauza utilizării diferitor erbicide, în unele cazuri apele subterane nu pot fi utilizate în alimentație”, menționează Alexandru Teleuță. 

„Plantând mai mulți copacii, curățind albiile râurilor, luându-ne angajamentul de a nu mai polua mediul cu atât de multe materiale plastice, folosind tehnologii de reciclare a deșeurilor, putem reduce efectele schimbărilor climatice”, accentuează Victoria Covali, expertă în biodiversitate, consultantă în cadrul Agenției „Moldsilva”.

Menționăm că potrivit Strategiei de mediu pentru anii 2014-2023, Republica Moldova ar urma să realizeze către anul 2020 o reducere cu 20% a emisiilor totale naţionale de gaze cu efect de sera (GES). De rând cu ținta națională generală, documentul de politici a stabilit ținte de reducere a emisiilor GES până în 2020 pentru șapte sectoare economice: sectorul energetic – reducere cu 25% a emisiilor de GES; sectoarele industrie și agricultură –20%; sectoarele transporturi și deșeuri – 15%; sectorul folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultura – majorarea sechestrărilor nete cu 25% către anul 2020.

Articol realizat de către AJMTEM, cu suportul financiar acordat de către Asociaţia Obştească EcoContact prin intermediul programului „Forumul cu privire la schimbările climatice în regiunea Parteneriatului Estic (CFE II)”. Acest program este finanțat de Uniunea Europeană, Cooperarea Austriacă pentru Dezvoltare și Crucea Roșie Austriacă.

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *