La nivel naţional, recensământul se efectuează sub coordonarea Comisiei republicane a Recensământului general agricol şi este implementat de Biroul Naţional de Statistică (BNS), în comun cu autorităţile publice centrale şi locale.
Lucia Spoială, directoare a BNS, a declarat că scopul RGA este de a colecta date pentru a determina potenţialul agricol al ţării în vederea asigurării dezvoltării agriculturii şi prosperării satului. Potrivit ei, în urma acestuia, ar putea fi elaborate strategii politice de dezvoltare a ramurii şi atrase noi investiţii. La ora actuală, au fost colectate date din circa 80 la sută din gospodăriile ţăranilor şi cele ale producătorilor agricoli.
În aceste zile, controlorii şi recenzorii umblă de la casă la casă prin satele republicii, în centrele raionale şi oraşe pentru a chestiona cetăţenii câte animale şi păsări au, dacă găinile sunt ouătoare sau nu, câţi cocoşi, câte bovine şi porcine, vârsta lor, dacă au fătat sau dacă sunt gestante, ce suprafeţe de terenuri agricole au în proprietate privată etc. Un capitol aparte îl constituie plantaţiile de vii şi livezi, la care sunt întrebaţi câţi copaci roditori şi câţi butuci de vie au, dacă aceştia din urmă sunt de soiuri de masă sau tehnice. Totodată, se solicită informaţia cu ce culturi au fost semănate terenurile în anul agricol 1 noiembrie 2009 – 1 noiembrie 2010, ce recoltă au obţinut şi ce au făcut cu ea, precum şi dacă gospodarul deţine loturi nelucrate (abandonate). De asemenea, ţăranii sunt întrebaţi de ce fel de tehnică dispun, cu ce au lucrat pământul anul trecut, câte familii de albine, caprine, cabaline, iepuri de casă sau alte specii de animale au în gospodărie.
Oamenii se tem de „postavkă”
Deşi, conform prevederilor Legii cu privire la statistica oficială, datele din chestionare sunt confidenţiale şi nu pot fi utilizate decât doar în scopuri statistice, recensământul a pus pe jar gospodarii de la sate. Cei mai bătrâni şi-au amintit de „postavka” de pe vremea lui Stalin, când nkvd-iştii şi funcţionarii sovietici umblau pe la casele oamenilor şi cotrobăiau prin ogradă, căutau prin pod sau prin grădină, să vadă unde au îngropat grâul sau porumbul, ovăzul sau orzul. Acum, chiar dacă trăim alte timpuri, atunci când instructorii-controlori se apropie de gospodăria lor, unii ţărani încuie poarta, pun mătura în uşă şi se fac a nu auzi strigătele „nepoftiţilor”. Neştiind ce să facă, aceştia din urmă ciulesc urechile, să audă dacă rage vaca în grădină, dacă nu cumva cotcodăceşte vreo găină ori cântă vreun cocoş. Aceasta am aflat-o de la mai mulţi şefi ai direcţiilor raionale statistice, precum şi de la instructori-controlori, recenzori şi simpli ţărani. În municipiul Bălţi, care are în componenţa sa şi două sate (Sadovoe şi Elizaveta), bunăoară, Ion Tertea, şeful Direcţiei orăşeneşti de statistică, ne-a spus că nişte persoane s-au dus pe la casele oamenilor cu camere de luat vederi şi s-au prezentat drept controlori. Aceştia s-au speriat şi nu i-au primit în curte. „Acum, cazul este examinat de comisariatul de poliţie, pentru a identifica persoanele respective”, ne-a informat el. Potrivit lui, mulţi gospodari încearcă să minimalizeze numărul de animale şi păsări, cantitatea de recoltă, fiind corecţi doar atunci când prezintă datele despre suprafaţa terenurilor. „Dar şi aici au fost depistate multe încălcări. O primărie a eliberat o decizie falsă ţăranilor despre repartizarea terenurilor, sunt cazuri când utilizatorii acestora s-au schimbat de câteva ori, alţi proprietari au decedat, iar pământul nu este înregistrat după moştenitor”, ne-a mai explicat Ion Tertea.
La Ungheni, populaţia este mai receptivă, unii ţărani chiar rugând să le fie fixată mărimea suprafeţelor de teren, ne-a spus şeful Direcţiei raionale de statistică, Denis Mutu. „Atunci când este vorba de păsări şi animale, recoltă şi alte bunuri materiale, lumea este mai confuză, deoarece se teme de impozitare”, a constatat el. În acest sens, deoarece instructorii-controlori sunt din localitate şi au rude sau cumetri, ţăranii îi roagă să le scrie că au mai puţină avere în gospodărie.
Sărăcia – oglinda recensământului
Potrivit Victoriei Sârghi, şefa Direcţiei raionale de statistică din Căuşeni, recensământul a făcut mai vizibilă sărăcirea populaţiei. Aici sunt multe livezi şi vii degradate. „Oameni n-au bani ca cel puţin să le defrişeze. Fabrica de conserve şi cea de vinuri stau pe brânci. Când îi întrebăm de tehnică agricolă, ţăranii zâmbesc amar: da de unde? Ne-am dat seama că, din „Moldova înfloritoare” de altădată n-a mai rămas nimic”, afirmă cu tristeţe Victoria Sârghi. La rândul ei, recenzorul Oxana Darie din Căuşeni ne-a spus că a rămas uimită de sărăcia pe care i-a fost dat s-o vadă în aceste zile: „O bătrână n-avea în ogradă decât două-trei găini. Pe celelalte le-a tăiat şi le-a pus de cu toamnă în borcane, pentru că n-avea cu ce le hrăni”.
Bugetul total pentru desfăşurarea RGA este de 67 mln. lei. Guvernul Regatului Suediei a alocat un grant în sumă de 20,4 milioane de coroane suedeze, ceea ce constituie peste 50 la sută din costul proiectului, Uniunea Europeană – un milion de euro (un sfert din bugetul RGA), Guvernul României oferă asistenţă tehnică în valoare de 500 mii euro, iar de la bugetul RM sunt alocate circa 17 mln. lei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
