Pe 21 noiembrie, executivul a aprobat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2018. Proiectul este fundamentat pe o creștere economică de 3%, o majorare a exporturilor de 8% și o sporire a importurilor de 6%. Documentul prevede majorarea considerabilă a componentei investiționale. Astfel, anul viitor vor derula 54 de proiecte finanțate din surse externe, pentru implementarea lor fiind alocate 4,3 miliarde de lei, de două ori mai mult decât în anul curent. Cele mai importante dintre acestea vizează dezvoltarea infrastructurii drumurilor, a agriculturii competitive, asigurarea cu ambulanțe. Veniturile bugetului de stat constituie 36,6 miliarde de lei, în creștere cu 8,4% față de bugetul de stat rectificat pentru anul 2017. Cheltuielile reprezintă 41,3 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 9,3%. Deficitul bugetului de stat este estimat la 4,7 miliarde de lei.
Faptele de stare civilă produse și înregistrate în stânga Nistrului și la Bender vor putea fi confirmate de către autoritățile competente ale Republicii Moldova, prin eliberarea de acte de stare civilă, în cazul în care înregistrarea lor a avut loc în condiții identice cu cele reglementare de cadrul legal moldovenesc. Un proiect de completare în acest sens a Legii cu privire la actele de stare civilă a fost votat de Parlament în prima lectură, pe 23 noiembrie.
Republica Moldova și Uniunea Europeană au semnat la Bruxelles, pe 23 noiembrie, pachetul de documente privind acordarea asistenței macrofinanciare de 100 de milioane de euro. 40 de milioane de euro sunt prevăzute sub formă de grant, iar 60 de milioane de euro sunt împrumut. Setul de documente privind alocarea sprijinului financiar urmează să fie remis Parlamentului spre ratificare. Delegația UE la Chișinău a emis un comunicat de presă în care se precizează că semnarea memorandumului de înțelegere cu Republica Moldova reprezintă primul pas al unui proces de durată și nu anunță automat debursarea nici unei tranșe. Memorandumul conține 28 de condiții care includ acțiuni legate de: guvernanța sectorului public, guvernanța sectorului financiar, lupta împotriva corupției și împotriva spălării banilor, reforme în sectorul energetic, mediul de afaceri și implementarea Acordului Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb dintre Republica Moldova și UE. Asistența macrofinanciară poate fi oferită în trei tranșe, doar în baza îndeplinirii condiționalităților.
„Republica Moldova rămâne ferm determinată în realizarea reformelor și a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană”, a declarat prim-ministrul Pavel Filip, la 24 noiembrie, în cadrul ședinței plenare a celui de-al cincilea Summit al Parteneriatului Estic (PaE), la Bruxelles. Premierul a menționat că Republica Moldova rămâne atașată valorilor democrației și ale statului de drept și este determinată să parcurgă toate etapele drumului european. Premierul a spus că autoritățile de la Chișinău în colaborare cu UE se concentrează pe identificarea noilor surse de creștere economică prin stimularea businessului mic și mijlociu și atragerea investițiilor. Totodată, în plan multilateral și regional, mizează pe inițiative precum reducerea tarifelor pentru roaming și armonizarea piețelor digitale, modernizarea rețelelor de transport, dar și implementarea proiectelor de interconectare energetică.
Reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului în procesul de reglementare transnistreană au semnat sâmbătă, 25 noiembrie, la Bender, patru decizii protocolare. Acestea vizează asigurarea bunei funcționări a școlilor cu predare în grafia latină, recunoașterea diplomelor de studii superioare eliberate în stânga Nistrului, restabilirea rețelei de telefonie mobilă și fixă între cele două maluri ale Nistrului și asigurarea accesului nestingherit al proprietarilor la terenurile agricole situate după traseul Râbnița-Tiraspol.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
