Timpul.md

Actualitate 10 Octombrie 2017 | 07:51

Revista presei. Președintele Dodon și „parteneriatul” cu cercurile obscure care vor dezmembrarea României

 

Instituția prezidențială de la Chișinău, reprezentată de șeful statului, Igor Dodon, apare ca fiind susținătoare al unei platforme care propagă ideea moldovenismului, precum și crearea Moldovei Mari. Dacă până nu demult, scrie moldnova.eu. Platforma civică „Moldova-Mare” îi avea ca parteneri pe Autonomia Național-Culturală Moldovenească din Rusia, condusă de Gheorghe Para, Federația „Voievod” a cărei lider este Nicolae Pascaru și Asociația „Eu sunt moldovan, Eu grăiesc moldovenește”, condusă de Ivan Muntean, fratele ex-comunistului Iurie Muntean, precum și partidul „Patrioții Moldovei” al lui Mihail Garbuz, acum alături de aceste grupări apare și Președinția. Cum este posibil ca o instituție de stat să apară ca partener ar unor astfel de grupări rămâne un mister, cert este că președintele Igor Dodon nu a ascuns că Moldova Mare este un proiect la care visează, ceea ce ar însemna, de fapt, un rapt teritorial românes

Sfârșitul pro-rusismului? Conducerea Găgăuziei apreciază drept nocivă politicia externă îngustă, trasnmite IPN. Găgăuzia își modifică imaginea și se debarasează de etichetele geopolitice. În opinia Bașcanului Irina Vlah, pentru a obține succese economice, trebuie să fii la fel de deschis pentru toți partenerii. După cum demonstrează practica, imaginea înrădăcinată de ,,autonomie pro-rusă” vine tot mai mult în contradicție cu acțiunile practice.

Zilnic, sute de cetăţeni ai R. Moldova pleacă la muncă peste hotare. Unii se angajează în baza contractelor cu agenţiile private sau de stat, alţii îşi găsesc angajatorii pe diverse site-uri, uneori dubioase. Indiferent de modalitatea de angajare, niciun cetăţean nu poate avea siguranţa că locul de muncă este unul legal sau că nu va fi victima unor escrocherii. Cum statul nu are nicio autoritate de control asupra recrutărilor la muncă în străinătate, iar poliţia face ordine ocazional, traficul de fiinţe umane este favorizat în continuare, anunță zdg.md

Vicepremierul Gheorghe Bălan a avut luni, pe 9 octombrie, o întrevedere cu reprezentantul special al Federației Ruse în reglementarea transnistreană Serghei Gubarev, anunță Biroul pentru Reintegrare al Republicii Moldova, transmite radiochisinau.md

Deschiderea arhivelor fostului KGB rămâne un deziderat neîndeplinit sau doar parțial îndeplinit, în țările care au fost parte a Uniunii Sovietice și sunt astăzi cuprinse în Parteneriatul Estic cu Uniunea Europeana. Este vorba de Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus. Într-un studiu intitulat „Accesul la arhivele KGB: experiența Ucrainei pentru țările Parteneriatului Estic​” lansat luni la Chişinău se spune că Ucraina asigură cel mai larg acces la dosarele represaliilor regimului totalitar comunist de până în anul 1991. Ucraina este urmată de Republica Moldova, iar la coada clasamentului se poziționează Belarus unde arhivele rămân a fi în mare parte inaccesibile. Chestiunea a fost extrem de complicată și în ţări care sunt astăzi membre ale Uniunii Europene, precum Cehia, România sau Bulgaria, scrie europalibera.org








Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus