Timpul.md

Actualitate 5 Decembrie 2018 | 11:15

Revista presei internaţionale – 5 decembrie 2018

Presa internaţională analizează moratoriul anunţat de autorităţile franceze privind creşterea taxelor la carburanţi, după protestele violente din ţară. 

Pe durata acestei suspendări, executivul de la Paris va organiza o dezbatere asupra măsurilor de îndulcire a facturii, detaliază Le Monde. Într-un discurs televizat, premierul Edouard Philippe a precizat că nicio taxă nu justifică punerea în pericol a unităţii naţiunii şi că preşedintele Emmanuel Macron ia măsuri pentru a calma situaţia, notează La Tribune. Această concesie făcută sub imperiul urgenţei nu pare a domoli vehemenţa ‘vestelor galbene’, opinează Courrier International. Presiunea străzii, a opoziţiei şi a propriilor membri ai majorităţii guvernamentale a devenit insuportabilă pentru liderul francez”, crede El Pais. „Macron cedează în faţa manifestanţilor, aceasta fiind o primă capitulare politică a sa”, comentează The Times. Mulţimile furioase de la Paris reprezintă o ameninţare reală pentru Macron şi, totodată, marele său test, scrie Financial Times, subliniind că schimbarea de poziţie a preşedintelui francez va aduce costuri de circa două miliarde de euro. În afară de îngrijorarea pentru posibilul impact asupra finanţelor franceze, moratoriul ridică întrebări asupra întregului set de reforme planificate de Macron pentru anul viitor, care prevăd schimbări nepopulare, adaugă Bloomberg.

În acelaşi timp, miniştrii de finanţe ai ţărilor din Zona Euro au ajuns la un acord cu privire la reformarea Uniunii Economice şi Monetare, pentru a o consolida în faţa unor crize viitoare, dar şi de a îndeplini marele deziderat de la înfiinţarea sa, o convergenţă mai rapidă între statele-membre şi mai puţine dezechilibre, notează Financial Times. Ambiţiile înalte ale Franţei şi ale unor ţări din Sud de a merge spre o unificare economică şi politică mai profundă au intrat în coliziune cu ezitarea şi rezervele manifestate de ţările din Nord de a împărţi riscurile, analizează Naftemporiki. Noul pachet de măsuri este proiectat în aşa fel încât să concilieze pretenţiile contradictorii ale Parisului, Romei, Berlinului şi Hagăi.

La Londra, după ce parlamentarii au decis că executivul Theresei May a sfidat legislativul, guvernul britanic va publica textul în care un consilier al Curţii Europene de Justiţie argumentează că Marea Britanie ar putea decide în mod unilateral să se răzgândească în privinţa Brexit, anunţă EUObserver. Decizia deschide calea pentru ca parlamentarii britanici să blocheze procesul Brexit. În plus, înainte de votul crucial de săptămâna viitoare, parlamentarii britanici ar putea analiza şi alternativa menţinerii Regatului Unit pe piaţa unică a UE, prin aderarea la Spaţiul Economic European, care include statele membre UE, plus Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, detaliază The Guardian.

La Bruxelles, disputa dintre Moscova şi Kiev domină discuţiile la reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre în NATO, informează Stars and Stripes. Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, şi-a îndemnat aliaţii să adopte o atitudine mai fermă în faţa Rusiei, pe care o acuză de capturarea vaselor ucrainene şi de încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare, INF, adaugă Fox News. Deşi Rusia a deblocat parţial accesul în Marea Azov, Ucraina este îngrijorată de o creştere a numărului vaselor ruseşti în aceste ape, ca şi de consolidarea forţelor şi echipamentelor Moscovei lângă graniţa sa, menţionează Kyiv Post.

Tot la Bruxelles, NATO a acuzat în mod formal Rusia de încălcarea Tratatului INF, prin desfăşurarea unui sistem de rachete care prezintă riscuri semnificative la adresa securităţii euroatlantice, reţine The Washington Times. Rusia planifică întărirea capabilităţilor combatante ale forţelor sale armate şi lansarea a mii de serii de antrenamente, ca pregătire pentru abandonarea anunţată de preşedintele american Donald Trump a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare, a declarat ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, citat de Newsweek. Împreună cu Xi şi Putin, Trump vrea să pună capăt unei aşa-numite „incontrolabile” curse a înarmărilor, titrează La Libre Belgique, explicând că preşedintele american şi-a arătat disponibilitatea de a colabora cu omologii săi chinez şi rus, într-o perioadă de tensiuni intense între Washington şi Moscova. Trump a promovat refacerea armatei şi a impus o creştere a bugetului de apărare cu 700 de miliarde de dolari în 2018 şi cu 716 miliarde de dolari în 2019, dar acum sugerează planuri de reducere, în 2020, a actualului nivel al bugetului Pentagonului, comentează Defense News. O altă sugestie ar fi că Trump ar încerca să determine Rusia, implicând acum şi China, să renegocieze Tratatul INF, după o retragere a SUA din acest pact, adaugă Defense News. Mai mult, Donald Trump vrea să construiască o nouă ordine mondială, susţinută de democraţie şi de rolul de conducere al Americii, scrie Newsweek. Trump pare să aibă o inerentă neîncredere în toate instituţiile multinaţionale, critică Newsweek, amintind că liderul de la Casa Albă a lansat replici acide inclusiv la adresa NATO, ONU, UE, OMC sau NAFTA.

Cristina Zaharia, RADOR 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus