Timpul.md

Politică 1 Septembrie 2014 | 09:58

România a devenit în ultimele șase luni primul partener economic al R. Moldova, înaintea Rusiei

România a devenit în ultimele șase luni primul partener economic al Republicii Moldova, înaintea Federației Ruse. Acest lucru înseamnă că importurile României din Republica Moldova au crescut, a declarat duminică, 31 august, într-un interviu pentru presa de la Chișinău, ministrul român de externe, Titus Corlățean.

Aflat în vizită la Chișinău, unde luni va co-prezida Reuniunea Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova, Titus Corlățean a spus că Acordul de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană 'deja produce efecte, chiar înaintea punerii sale în practică'.

"În ultimele șase luni, Uniunea Europeană a devenit principalul partener economic-comercial al Republicii Moldova. România, în interiorul Uniunii Europene, este de departe primul partener comercial al Republicii Moldova și, în ultimele șase luni, de fapt România a devenit primul partener economic al Republicii Moldova, înaintea Federației Ruse. Asta înseamnă că și importurile pe care noi le-am făcut din Republica Moldova au crescut. Moldova a exportat mai mult în România în ultimele luni, ceea ce este un lucru foarte bun. Exporturile noastre au crescut investițiile, asta înseamnă sănătate economică, înseamnă că sângele economic funcționează, investiții, infrastructură și proiecte energetice, care sunt esențiale pentru securitatea și independența oricărui stat", a afirmat șeful diplomației române într-un interviu video pentru Unimedia.

În ceea ce privește gazoductul Iași-Ungheni, inaugurat recent, Corlățean a precizat că era esențial pentru Republica Moldova ca UE și România să ofere și să concretizeze acest proiect. "Este un lucru extraordinar de important, pentru că pentru prima oară în istoria — de dată mai recentă, după 1991 — a Republicii Moldova", aceasta "importă gaz și de la Vest, din Uniunea Europeană, din România, nu doar de la Est", a declarat oficialul român.

El a adăugat că pasul doi în acest proiect este racordarea între Ungheni și Chișinău, pentru care va fi nevoie de o finanțare de cel puțin 70 de milioane de euro, cu mult mai mare decât finanțarea pentru prima parte, de 26 de milioane de euro, din care România a asigurat 19 milioane de euro, restul fiind finanțări europene.

Corlățean a confirmat totodată că Ministerele Transporturilor din cele două țări discută despre proiectul unei autostrăzi București-Chișinău, "pentru că racordarea pe infrastructura rutieră este de asemenea esențială". "Dacă dorim că adevărat ca Republica Moldova să se integreze cât mai rapid în Uniunea Europeană, ea are nevoie de acces pe autostradă", a subliniat el.

Întrebat dacă există vreun pericol pentru Republica Moldova în contextul crizei din Ucraina, Titus Corlățean a spus că 'există riscuri'. "Există riscuri, pentru că știm foarte bine — nu trăim într-o lume de îngeri, din păcate — că au fost tentații și în Găgăuzia, sunt aceste mișcări în Transnistria. Impactul dinspre Ucraina, foarte apropiată de Republica Moldova, se simte. Totul trebuie gestionat — și nu-mi permit să dau sfaturi colegilor din guvernul moldovean, cu care am o relație de altfel foarte bună—, totul trebuie gestionat cu foarte multă maturitate politică, cu sânge rece, fără nervozitate și știind să găsească acele pârghii politice și de dialog pentru a putea menține țara stabilă și pentru a putea da posibilitatea — apropo de toamna electorală din Republica Moldova — unui climat de pace pentru ca cetățenii să se exprime liber și să decidă viitoarea configurație politică și de guvern în Republica Moldova", a declarat șeful diplomației române.

El a precizat că la București se înțelege faptul că la Chișinău "se spune că relația cu Rusia este în continuare importantă, este un partener, dialogăm, încercăm să dialogăm". "Dialogul este în general de preferat, și nu intervenția în forță, pentru că asta înseamnă o încălcare în picioare a dreptului internațional, ceea ce Rusia face acum în Ucraina", a spus Corlățean.

"Nu întâmplător există un sprijin politic, economic, moral din partea Uniunii Europene, o cooperare între NATO și Republica Moldova, mai modestă, pentru că Moldova și-a stabilit în Constituție acum un număr de ani statutul de neutralitate. Dar Moldova trebuie să facă eforturi, în perspectivă, și nu pentru că vine mâine, Doamne ferește, o bombă, ci pentru că este firesc să-și consolideze propria sa capacitate de apărare națională. Și acest lucru trebuie făcut", a atras el atenția.

Corlățean a afirmat de asemenea că faptul că are loc la Chișinău Reuniunea Grupului pentru Acțiunea Europeană, la care au fost invitați miniștrii europeni de externe, este "un gest politic foarte clar de sprijin pentru Republica Moldova pentru obiectivele sale europene și un gest de solidaritate în clipa în care în regiune se întâmplă lucruri dramatice: acțiunea agresivă a Federației Ruse împotriva Ucrainei și riscurile de securitate pentru Republica Moldova, pentru Georgia".

El a mai declarat că luni va intra în vigoare, mai repede decât era prevăzut inițial, acordul privind libera circulație economică între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

"Intră provizoriu mai devreme, chiar înainte de ratificarea de către toate statele membre ale Uniunii Europene a acestui acord extrem de important. Există explicații. Este în primul rând un gest de sprijin și de solidaritate din partea Uniunii Europene, în fața consecințelor negative care decurg din embargoul rus împotriva Republicii Moldova, exportului de produse moldovenești pe piața rusă. E un gest pe care Uniunea Europeană îl face în mod excepțional, pentru că în materie comercială sunt niște reguli care trebuie respectate, dar vorbim de un partener care a semnat Acordul de Asociere politică și economică la Uniunea Europeană. Statele membre au acceptat și am făcut acest gest: deschidem piața europeană pentru produsele moldovenești, mărim contingentele fără taxe vamale, asta înseamnă că putem să ajutăm la apariția unor beneficii economice pentru Republica Moldova care să compenseze acțiunea inamicală a Federației Ruse", a explicat oficialul român.

În fine, întrebat dacă 'unirea (între România și Republica Moldova — n.r.) trebuie să o facă politicienii sau poporul', ministrul de externe a declarat că "unirea o face în primul rând Dumnezeu prin ceea ce spune oamenilor și politicienilor. Eu sunt creștin și o spun de fiecare dată, n-am niciun fel de rezervă".

"Știind că avem aceeași rădăcină, că suntem aceeași familie și vorbim aceeași limbă, este firesc să ne gândim la un viitor împreună. Clasa politică trebuie să aibă o anumită viziune, și realistă, ținând cont de ceea ce se întâmplă în clipa de față, dar să lucreze spre binele comun, și politic, și economic. Până la urmă, frații, chiar dacă la un moment dat niște puteri au dorit să îi separe, sunt aceeași, frații trăiesc împreună, comunică. Viața noastră sunt convins că va fi împreună atunci când va veni momentul", a încheiat șeful diplomației române.

sursa: agerpres.ro

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus