Eveniment

S.O.S.! pentru Cetatea Alba

Mai bine de 30 de ani, autoritatile ucrainene restaureaza intermitent si fragmentar bine cunoscuta in toata lumea Cetate Alba. In 2009, spre exemplu, putinele lucrari de renovare a monumentului au fost stopate, din lipsa de fonduri. Desi expertii din RM, timp de decenii, suna alarma privind distrugerile masive ale fortaretei si solicita conservarea cat mai urgenta a acesteia, autoritatile din Ucraina, statul caruia ii apartine sudul Basarabiei din 1944, nu iau masuri de remediere a situatiei.

Savanti din Romania si R. Moldova considera ca renumita Cetate Alba, de importanta deosebita in contextul istoriei si culturii noastre, mai poate fi salvata doar prin eforturile comune ale celor trei tari. Este cea mai reprezentativa fortareata medievala din spatiul Europei de Est, are o suprafata de noua hectare, a doua ca marime dupa Cetatea Chilia, de sapte hectare, ramasa doar in memoria romanilor. Cetatea Alba n-a fost restaurata din 1967 si s-a aflat in calea rautatilor localnicilor, care au distrus-o in mare parte. In Ucraina exista o serie de probleme legate de gestionarea monumentului, iar vocile specialistilor care cer includerea acestuia in patrimoniul UNESCO nu se aud. Renovarea in intregime a Cetatii Albe necesita mijloace financiare masive.

In contextul integrarii europene, expertii pun nu doar problema ocrotirii si valorificarii celor mai importante monumente istorice din RM, dar si a celor de pe teritoriul Ucrainei, care fac parte integranta din patrimoniul nostru national. Bunaoara, chestiunea valorificarii Cetatii Albe – atat de Ucraina, cat si de RM – este una de prima importanta, monumentul istoric fiind azi intr-o stare avansata de degradare. In 2009, Guvernul Ucrainei n-a acordat fonduri pentru restaurarea Cetatii Albe. Pentru 2008, autoritatile ucrainene au alocat 1,5 milioane de hrivne, bani din care au fost restaurate doua turnuri si fragmente din zidurile de aparare.

„Nu stim cand vor fi reluate lucrarile de restaurare a cetatii, continuitatea acestora depinde de alocatiile bugetului de stat al Ucrainei. Pe viitor, exista intentii sa fie prevazuti bani din bugetele de stat si regional”, ne-a declarat Tatiana Samoilova, directoarea Sectiei de arheologie a Institutului de Arheologie al Academiei de Stiinte a Ucrainei.

„Daca vom tacea, vom pierde cetatea in cativa ani”

Mariana Slapac, vicepresedinta Academiei de Stiinte din Moldova (ASM), este autoarea unor studii dedicate Cetatii Albe. Impreuna cu alti experti din partea ICOMOS Moldova (sectia moldoveana a organului consultativ UNESCO in problema monumentelor istorice si a pastrarii patrimoniului cultural UNESCO), de ani de zile readuce in atentia factorilor decizionali din Ucraina, chiar a presedintelui Iuscenko, chestiunea restaurarii Cetatii Albe. Specialistii au cerut in repetate randuri Ministerului Culturii al RM sa se implice, dar nu au primit niciun raspuns oficial in aceasta privinta.

„Este vorba de patrimoniul cultural comun al RM, Romaniei, Ucrainei si Turciei. In acea zona exista succese numai la compartimentul arheologie. Putem contribui si noi, specialistii din RM, la valorificarea Cetatii Albe, care degradeaza pe an ce trece. Am o succesiune de fotografii, incepand cu anii 1991-1992. Daca le-am compara cu cele de azi, schimbarile sunt izbitoare si incomparabile. Lucrarile de restaurare efectuate de ucraineni in anii `80-`90 au fost de foarte proasta calitate. S-au folosit procedee de renovare inacceptabile in tarile civilizate. In rezultatul acestora, o buna parte a unui turn circular de pe malul limanului nistrean, practic, a fost distrus”, a afirmat Mariana Slapac.

„Desigur, nu vrem sa acutizam relatiile noastre cu Ucraina. Totusi, daca vom tacea despre faptul cum este gestionat patrimoniul istorico-cultural comun, vom pierde cetatea, mandria noastra nationala. Noi trebuie sa fim prezenti acolo, place asta sau nu cuiva”, considera vicepresedinta ASM.

„E necesara reluarea substantiala a dialogului”

Dr. arhitect Sergius Ciocanu, presedintele ICOMOS Moldova, este de parere ca „orice deteriorare, voita sau ne-voita, a acestui monument istoric, lipsa intretinerii corespunzatoare statutului lui de monument protejat ar trebui sa trezeasca reactii aici, la Chisinau. In primul rand, este necesara intretinerea cetatii in conditii decente, corespunzatoare statutului ei de monument protejat. Dar acolo, spre regret, se produc uneori evenimente ce pericliteaza integritatea monumentului”.
Astfel, in anul 2007, ICOMOS Moldova a adresat o scrisoare de protest administratiei presedintelui tarii vecine, atragand atentia asupra deteriorarilor cauzate cetatii-monument de incendii si focuri de artificii in cadrul turnarii acolo a unui film artistic, precum si asupra inadmisibilitatii unei astfel de atitudini fata de un obiectiv de patrimoniu cultural.
Solicitat de TIMPUL, Andrei Gaitanaru, purtator de cuvant la Ministerul roman al Culturii, Cultelor si Patrimoniului National, a declarat: „Statul roman nu a alocat fonduri intr-un proiect de renovare a Cetatii Albe. A existat aceasta intentie in anii 2000, lansat de fostul ministru Ion Caramitru, care nu a fost materializata din cauza blocajului survenit in relatiile Romaniei cu Ucraina si RM. Deocamdata nu exista un plan concret in aceasta privinta, e necesara reluarea substantiala a dialogului”.

„Ar fi normal ca si Romania sa se implice…”

Totusi, in imediata vecinatate a cetatii continua sapaturile anticului oras grec Tira, care deschid pagini noi de istorie. Pe parcursul a mai multi ani, acolo s-au descoperit o cantitate mare de statui de marmura, monede antice si din Evul Mediu, fragmente de teracota, ceramica, amfora, care ajung in tezaurul ucrainean. „Efectuam anual lucrari de conservare a acestui oras, ca, pe viitor, aici sa fie creat un muzeu sub cerul liber”, a relatat Tatiana Samoilova.

Mentionam ca, doar intre anii 1996-97, pe langa specialistii ucraineni, la sapaturi au participat si cei din RM, si cei de la Institutul National de Tracologie din Bucuresti. „Au fost deosebit de importante lucrarile noastre de langa Cetatea Alba in acea perioada, cand am stabilit prezenta romana si getica acolo, incepand cu mileniul I inaintea erei noastre, din secolul X, si pana in secolul IV era noastra”, sustine dr. Ion Niculita, conducator stiintific. „E dificila implicarea RM in sapaturile de la Cetatea Alba, depinde de insistenta noastra in aceasta privinta, de mijloacele financiare de care dispunem si de intelegerea cu Institutul de Arheologie al Academiei de Stiinte din Kiev”, a spus Niculita.

Arheologul Ion Candea, directorul Muzeului Brailei, si-a exprimat regretul ca inca
nu exista niciun demers al Romaniei catre Ucraina de restaurare si valorificare a renumitei fortarete. „Ar fi normal ca si Romania sa se implice intr-un proiect de colaborare cu partea ucraineana. Poate fi un proiect UE, ca o mana de ajutor autoritatilor ucrainene. Este un monument exceptional pentru o linie comuna de turism. Autoritatile noastre sunt greu de sensibilizat in privinta Cetatii Albe, mai ales ca mai exista multe alte monumente in Romania care trebuie restaurate. Spre exemplu, Cetatea lui Mircea cel Batran de la Turnu-Magurele chiar e lasata de izbeliste si arata mult mai rau decat Cetatea Alba. Ucraina, inainte de toate, trebuie sa solicite sprijin international in aceasta privinta”, a conchis specialistul.

Autor: Angelina Olaru
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *