SA „Moldpresa” – distribuitoare de ziare sau de tutun?

Chiar dacă inscripţia din faţă ne atenţionează că „Fumatul dăunează grav sănătăţii dumneavoastră”, articolele de tutungerie sunt cele mai solicitate de către cumpărători. Acest lucru ne-a fost confirmat de mai multe vânzătoare şi cumpărători cu care am discutat.

Atunci când te apropii de ele şi încerci să le întrebi de ce chioşcurile sunt pline de ţigări, constituind marfa principală şi făcând, de fapt, concurenţă celor specializate cu comercializarea acestora, ele te privesc suspect şi îţi spun: „Întrebaţi-i pe şefii noştri. Noi vindem ceea ce ni se dă. Apoi nu suntem de vină că ţigările sunt mai solicitate decât presa periodică”. Acum câţiva ani, în 2004-2005, am scris mai multe materiale la tema respectivă. Conducerea „Moldpresa” a motivat aceasta, la acea vreme, prin faptul că, dacă n-ar comercializa articole de tutungerie, instituţia ar deveni nerentabilă sau chiar ar da faliment. „Totuşi, vom ţine cont de doleanţele cititorilor şi vom pune pe prim-plan comercializarea publicaţiilor periodice, care este misiunea noastră de bază”, ne-au asigurat factorii de decizie ai SA „Moldpresa”. Tot atunci, în urma articolelor noastre, ei au fost atenţionaţi şi de către Primăria municipiului Chişinău să-şi facă datoria lor principală – de a distribui presa. Vânzarea ţigărilor, însă, a fost interzisă numai în cele din preajma instituţiilor de învăţământ preuniversitar, dar şi aici problema nu a dispărut. De exemplu, elevii de la Liceul Teoretic român-francez, chiar dacă nu-şi pot procura ţigări din chioşcul din faţa instituţiei, e destul să traverseze strada şi să le cumpere din cele situate la câţiva metri, pe str. 31 August 1989, vizavi de Muzeul Naţional de Artă.

Fumatul: dăunează sănătăţii, dar aduce bani…

Am încercat să aflăm cam câte pachete de ţigări vinde într-o zi sau timp de o lună un chioşc de ziare, însă vânzătoarele ne-au spus că aceasta constituie, ca şi salariul lor, „o taină comercială”. Totuşi, Svetlana, vânzătoare la chioşcul nr. 16 de pe str. Puşkin 50, ne-a declarat că, de obicei, salariul este de 1100 lei. În plus, vânzătoarele au un câştig lunar de la 4,5 la 5% din comercializarea mărfurilor, cu excepţia cartelelor de telefonie mobilă. Ea ne-a confirmat faptul că ţigările şi berea se vând mai bine, ziarele fiind solicitate, de regulă, de clienţii mai în vârstă. Tot aici, Mircea, un cumpărător care şi-a luat un pachet de ţigări, ne-a spus că el nu cumpără ziare. „De ce să cheltuiesc bani, dacă le citesc pe Internet?”, a întrebat el nedumerit şi retoric. La rândul său, Ion, un alt fumător, ne-a spus că n-are timp să citească ziare, însă de fumat nu se poate lăsa.

Ţigările şi berea mai preferate decât ziarele

La chioşcul nr. 36 de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, vânzătoarea, care a refuzat să se prezinte, ne-a spus că totuşi, în zona ultracentrală a capitalei, ziarele merg bine. De rând cu ele şi ţigările, se comercializează cu succes şi cartea zilei. „Sunt foarte mulţumită. La noi, totul se vinde bine – şi berea, şi ţigările, şi ziarele”, ne-a informat Maria Onişcenco, de la chioşcul nr. 88 de pe str. Bănulescu-Bodoni. „Pe aici, prin parc, trec mulţi părinţi cu copii şi fac cumpărături. Vizavi se află guvernul. Nu ducem lipsă de cumpărători, iar sortimentul e bogat. Desigur, nu facem milioane, însă mărfurile noastre sunt solicitate”, a mai adăugat ea. Când ne-am apropiat de chioşcul nr. 9 pe de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, vânzătoarea Elena Şumilov era deja informată de către colegele ei cine suntem. Totuşi, a început să ne vorbească abia după ce ne-am legitimat. „Ziarul TIMPUL merge foarte bine, ne-a luat-o ea înaintea întrebărilor noastre. Din păcate, primim doar câte şase-şapte exemplare. Astăzi, ni s-a adus un singur exemplar de „Adevărul”, dar şi acela nu s-a vândut. Ţigările se vând bine doar atunci când chioşcul specializat de alături se închide pe vreo două ore. Avem concurenţă. Dar nu ne plângem. Cei din raioane o duc mai greu. Acolo, venitul lunar al vânzătoarelor nu depăşeşte 2000 lei”, ne-a mai comunicat ea.

Şi totuşi, ce facem cu presa sau… „Moldpresa”?

Este o întrebare care îi frământă de mult timp pe patronii de ziare şi reviste, dar şi pe gazetarii de rând pentru care producţia lor este o marfă care, până la urmă, se transformă în salariu, cheltuieli şi venit. Că presa, mai cu seamă cea de limba română, de când a apărut cea on-line a devenit mai puţin rentabilă, o ştie toată lumea. Tocmai de aceea credem că, acum când parlamentarii noştri intenţionează să interzică publicitatea producţiei alcoolice şi să pună restricţii la comercializarea acestora, ar fi bine să se gândească şi la presă, mai bine zis, la distribuitorii de presă care, deşi formal îşi onorează contractele cu patronii de presă, pun tot mai mult accent pe comercializarea produselor de tutungerie. De ce, bunăoară, n-ar exista restricţii şi la comercializarea ţigărilor de către SA „Moldpresa”, astfel încât vânzările să nu le depăşească pe cele ale publicaţiilor periodice? Mai există, însă, şi un alt aspect – de ordin tehnic sau, mai exact, de cel… interetnic. De obicei, vânzătoarele alolingve îi bruschează pe cumpărătorii de ziare de limba română, iar nu de puţine ori ziarele în limba română nici nu se văd, fiind acoperite de „Komsomolskaia pravda” sau „Nezavisimaia Moldova”…
Aşadar, ce facem cu presa şi… „Moldpresa”? Aşteptăm răspuns la această întrebare de la factorii de decizie, dar şi opiniile cititorilor noştri.

NOTA redacţiei:
Contactaţi de TIMPUL, reprezentanţii „Modpresa” ne-au spus că îşi vor exprima opiniile la acest subiect doar în urma unei interpelări oficiale. Vineri, 29 iulie, către „Modpresa” a fost trimisă o interpelare al cărei răspuns, în momentul în care îl vom primi, va fi făcut public.