Timpul.md

Actualitate 24 Octombrie 2018 | 09:07

Schisma ruso-ucraineană prin ochii creștinilor din R. Moldova

„Oamenii, care au credință, nu pot fi influențați în niciun fel de conflictele bisericești”, consideră enoriaşii

De câteva săptămâni, conflictul dintre Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului și Patriarhia Rusă cu privire la recunoașterea autocefaliei Bisericii din Ucraina a atins cote maxime. După ce TIMPUL a realizat un material complex la acest subiect, în care am prezentat pozițiile tuturor părților, ne-am propus să aflăm şi părerile creștinilor ortodocși din R. Moldova despre recunoaşterea autocefaliei Patriarhiei Kievului.

La 11 octombrie, Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului a publicat un comunicat prin care și-a anunțat hotărârea de a reînnoi decizia de a oferi autocefalie Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. Astfel, Sinodul a decis să restabilească Stravopighia Patriarhiei Ecumenice din Kiev și să accepte memoriile liderilor schismei ucrainene Filaret Denisenko, Macarie Maletici și „ale credincioșilor lor”, despre care Constantinopolul afirmă că „s-au aflat în schismă, dar nu din motive dogmatice”. Prin urmare, Patriarhia Constantinopolului a adăugat că „celor mai sus menționați le-a fost redat rangul ierarhic sau preoțesc, iar credincioșii lor au fost reprimiți în comuniune cu Biserica”.

Prin această decizie, Patriarhia Constantinopolului practic a recunoscut autoproclamata Patriarhie a Kievului, înființată în 1992, prin separarea de Mitropolia Kievului, care aparține canonic Patriarhiei Moscovei. Amintim că, în 1997, mitropolitul Filaret (care la acea vreme s-a autointitulat Patriarh al Ucrainei) a fost excomunicat din Biserica Ortodoxă, act recunoscut de întreaga lume ortodoxă.

În consecință, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse (BORu), convocându-se pe 15 octombrie la Minsk, a decis că „de acum și pe viitor, până la renunțarea de către Patriarhia Constantinopolului la deciziile sale anticanonice”, clericii Bisericii Ruse nu vor mai avea dreptul să slujească împreună cu cei ai Bisericii Constantinopolului, iar „laicilor li se interzice să participe la Tainele săvârșite în bisericile lor”, se arată într-o declarație a BORu.

„Nu-i bine ce se întâmplă acolo”

Din discuțiile cu mai mulți creștini ortodocși din R. Moldova, care aparțin fie Mitropoliei Moldovei, subordonate canonic Patriarhiei de la Moscova, fie Mitropoliei Basarabiei din cadrul Patriarhiei Române, ne-am dat seama că aceștia nu au înțeles prea multe din această decizie. Iar o bună parte dintre oamenii, pe care i-am întâlnit pe străzile Chișinăului, a refuzat să vorbească cu noi, motivând că, deși cred în Dumnezeu, conflictul dintre Moscova și Constantinopol îi depășește. Alții s-au arătat convinși că în Dumnezeu trebuie să crezi, dar că El nu poate fi subiect de dezbatere și dezbinare.

Printre interlocutorii noștri s-au găsit și câțiva care au acceptat să vorbească mai pe îndelete despre autocefalia Bisericii din Ucraina. Mătușa Elizaveta, în vârstă de 69 de ani, este convinsă că separarea ucrainenilor de Biserica Rusă nu este un lucru bun. „Ei acolo fac samavolnicie și majoritatea poporului ucrainean nu susține recunoașterea Patriarhiei Kievului. Am rude în Ucraina și ele îmi spun că nu sunt bucuroase de haosul care s-a creat acolo. Lumea nu vrea să se ducă la bisericile noi, care se deschid acum. Cei care vor să ia toată puterea în mâinile lor intră cu de-a sila și ocupă lăcașurile sfinte, iar oamenii plâng și se întristează. Mai pe scurt, nu-i bine ce se întâmplă acolo și lumea nu va accepta aceste schimbări”, afirmă mătușa.

Femeia mai crede că acordarea autocefaliei Bisericii ucrainene nu-i poate afecta deloc pe moldoveni. „Noi toți suntem creștini, indiferent că ne ducem la bisericile ruse sau la cele române, așa că nu cred că ne poate afecta cumva. Dar iată că ne întristăm, când vedem soarta creștinilor din Ucraina”, adaugă ea.

Totodată, întreruperea comuniunii dintre Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului și Patriarhia Rusă, consideră mătușa Elizaveta, este cauzată de faptul că Patriarhul Bartolomeu a încălcat de mai multe ori canoanele bisericești. La despărțire, femeia ne-a dat asigurări că Patriarhul Constantinopolului ar fi acceptat ca preoții să se recăsătorească.

„Toți suntem creștin-ortodocși și trebuie să fim uniți”

Maria, o creștină în vârstă de 89 de ani, ne-a spus că este originară din Ucraina, însă nu susține dezbinarea din biserica de acolo. „Noi toți suntem creștin-ortodocși și trebuie să fim uniți. Cum ne-am supus Patriarhiei de la Moscova, așa trebuie să facem și în continuare”, se dă cu părerea enoriașa.

Femeia spune că locuiește în R. Moldova de mai bine de șase decenii, de aceea o doare deja mai tare sufletul pentru această țară. „Aici am copii, soțul meu e îngropat tot pe acest pământ și eu îl voi urma când îmi va veni rândul. Nu cred că creștinii de aici pot fi influențați de situația din Ucraina, că cine crede în Dumnezeu, nu-l pune la îndoială, indiferent de situație”, mărturisește mătușa Maria.

Lilia, o altă creștină, consideră că, în cazul acordării autocefaliei bisericii ucrainene, rolul decisiv l-a jucat politica. „Cred că și aici factorul politic a avut ultimul cuvânt, deoarece oamenilor nu li s-a cerut părerea și nici nu li s-a explicat ce înseamnă aceasta”, susține ea. În același timp, Lilia se arată convinsă că oamenii, care au credință, nu pot fi influențați în niciun fel de conflictele bisericești.

„În parohiile cu preoți buni, creștinii nu vor fi influențați”

De aceeași părere este și Vitalie, un tânăr de 30 de ani, care crede că „această decizie a Patriarhului Bartolomeu a dezbinat și mai mult lumea creștină, sub anumite presiuni”. „Este dubios că problema acordării autocefaliei bisericii ucrainene a apărut exact acum, când între Rusia și Ucraina există un conflict. Cred că pentru a înțelege ce anume a stat la baza independenței bisericii ucrainene nu este atât de important cine a acordat autocefalia, ci mai degrabă cine a cerut-o”, conchide Vitalie.

Mai mult, tânărul crede că enoriașii moldoveni vor fi influențați de situația din Ucraina numai dacă preoții noștri vor permite acest lucru. „De obicei, creștinii se lasă îndrumați de preoți, care, la rândul lor, sunt ajutați de Dumnezeu. De aceea, în parohiile unde sunt preoți buni, creștinii nu vor fi influențați nicicum. Iar dacă unii oameni își fac griji că, odată cu întreruperea comuniunii dintre Patriarhia Constantinopolului și Patriarhia Rusă, Dodon va merge pe muntele Athos, să nu-și facă griji, va găsi el alt munte”, râde Vitalie.

„Bine a făcut Patriarhia de la Constantinopol”

De cealaltă parte, Vsevolod, în vârstă de 63 de ani, este de părere că „bine a făcut Patriarhul de la Constantinopol”. „Pe vremea URSS, multe țări au fost sub tutela rușilor și acum, pentru a-și menține influența, ei vor să dirijeze măcar bisericile din fostele republici sovietice. Dar dacă țara e independentă, ar trebui și biserica să fie autocefală”, spune bărbatul.

El consideră că Biserica din R. Moldova ar trebui să se supună canonic Patriarhiei Române, deoarece „vorbim aceeași limbă și suntem același popor”. „Sincer să vă spun, eu sunt rus de origine, dar vorbesc bine limba română. Și nu înțeleg cum în Dobrogea sau la Timișoara se vorbește aceeași limbă ca la Chișinău, dar suntem două popoare diferite. De ce o bună parte dintre bisericile noastre aparțin Patriarhiei Ruse, dacă există Patriarhia Română?”, se întreabă Vsevolod.

„Rusia a pierdut definitiv controlul asupra Ucrainei”

Analizând situația în ansamblu, teologul Victor Gotișan conchide că decizia Constantinopolului a avut inclusiv un caracter politic, deoarece „în cazul Ucrainei, biserica era unul dintre elementele principale de control și manipulare a Kremlinului de pe teritoriul acestei țări”. „În opinia mea, odată ce biserica ucraineană a fost scoasă de sub controlul Patriarhiei Ruse, de fapt s-a încheiat ciclul de eliminare a factorilor Kremlinului, care pot controla oarecum situația din Ucraina. Astfel, Rusia a pierdut definitiv controlul asupra acestei țări”, adaugă Gotișan.

De asemenea, teologul crede că este puțin probabil ca decizia de acordare a autocefaliei bisericii ucrainene să aibă impact asupra creştinilor din R. Moldova, însă totuși aceasta nu este exclusă definitiv. „Biserica din R. Moldova a fost și este mult mai dependentă de Patriarhia Rusă decât a fost cea din Ucraina. Anume din această cauză vine Patriarhul Kiril la Chișinău, dorind să le amintească celor de aici că fac parte din aceeași Biserică și că n-ar trebui să se încumete să meargă pe calea secesionistă, cum a fost în cazul Ucrainei. Totuși, dacă Biserica Ortodoxă din R. Moldova ar vrea oarecum să-și pornească procesul de autocefalie, în cazul ei ar fi cu mult mai simplu, deoarece Ucraina ar funcționa ca un fel de tampon. Or, odată ce Biserica din Ucraina și-a dobândit autocefalia, biserica ortodoxă sau R. Moldova, în general, nu va avea graniță directă cu Rusia”, menţionează Gotișan.

Patriarhul Kiril al Rusiei va efectua o vizită în R. Moldova, în perioada 25-28 octombrie. El urmează să viziteze oraşele Bălţi, Comrat și Bender și să oficieze o slujbă la Catedrala Mitropolitană din Capitală.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus