Direcţia Europa

Speranţa Olaru: „Toată lumea vrea să repete succesul”

– Dna Olaru, ce înseamnă programele transfrontaliere pentru moldoveni?

– Republica Moldova este beneficiara Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Ucraina-Moldova pentru anii 2007-2013, în valoare totală de 126 milioane euro, pentru toate cele trei ţări. Principiul este următorul: dintre aplicanţi cel puţin unul trebuie să fie dintr-o ţară membră a UE, în cazul nostru România.

Pentru acest program există un regulament, conceput de Bruxelles, care prevede ghidul despre implementarea programelor transfrontaliere, care prescrie formarea unei unităţi de gestionare comună. În cazul dat, responsabilitatea de bază îi revine Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor din România, gestionarul de facto al acestor proiecte, care a desemnat de comun acord cu partenerii de program Autoritatea comună de management. Mai există şi oficii regionale, cel pentru Republica Moldova este la Suceava. La acest oficiu regional se depun ofertele de proiecte. La ultima licitaţie, care a avut loc în octombrie 2009 şi a avut un buget de 35 milioane de euro, au fost depuse peste 400 de proiecte. Aproximativ o treime din proiecte au fost depuse de Republica Moldova. Momentan aceste oferte sunt în proces de evaluare.

– Există domenii prioritare în acest Program?

– Priorităţile diferă de la licitaţie la licitaţie. Pentru Programul România-Ucraina- Moldova pentru anii 2007-2013 sunt trei priorităţi: (1) îmbunătăţirea productivităţii şi competitivităţii în zonele urbane şi rurale; iniţiative de cooperare în domeniul transportului şi reţelelor de energie; (2) rezolvarea în comun a unor aspecte de mediu, inclusiv pregătirea pentru situaţii de urgenţă; managementul resurselor de apă şi al deşeurilor; (3) sprijin pentru administraţia locală şi regională, pentru societatea civilă şi comunităţi locale; schimburi culturale, sociale şi în domeniul educaţiei.

Pentru Programul CBC în vigoare, România-Republica Moldova pentru anii 2004-2006, pot să împart proiectele în derulare în câteva categorii: (1) proiecte de infrastructură – drumuri şi apă, de exemplu, proiectul de la Mingir; (2) proiecte cu impact social puternic – de exemplu, Centrul de reabilitare şi plasament pentru copii de vârstă fragedă din Chişinău; mai avem proiectul de la Leova – privind crearea Centrului de zi pentru copii; proiectul de la Hânceşti – crearea unui Centru social pentru îngrijirea la domiciliu a bătrânilor şi oamenilor cu dizabilităţi; proiectul de la Soroca – reconstrucţia şi reparaţia capitală a azilului pentru bătrâni. (3) De asemenea, avem câteva proiecte privind managementul deşeurilor, la Făleşti, Anenii Noi şi Sireţi. (4) Mai avem proiecte cultural-turistice – cel de la Feşteliţa, la Nisporeni, cu dezvoltarea traseelor turistice în zona Nisporeni-Prut; şi cel de la Hânceşti – crearea traseelor turistice în zona Leuşeni. Nu pot să spun că, atunci când au fost selectate, au fost bazate pe anumite priorităţi. Fiecare proiect a primit un scor şi, în funcţie de cât de bine a fost făcută propunerea tehnică, a fost selectat.

– Cine evaluează proiectele depuse şi câţi paşi trebuie să parcurgă un proiect ca să fie acceptat de UE?

– Specificul principal aL programelor transfrontaliere este că se oferă un grant din partea Comisiei Europene, dar trebuie să existe şi o contribuţie locală. În funcţie de suma proiectului contribuţia poate varia de la 10 la 25% din partea autorităţii publice locale. Însă, nu doar autorităţile publice locale sunt eligibile, sunt proiecte pe care le pot depune şi asociaţiile obşteşti. Această autoritate de gestionare comună anunţă oficial guvernele ţărilor membre la acord să-şi desemneze reprezentanţii guvernului. Deci fiecare ţară îşi are reprezentanţii săi, care se întrunesc periodic la Suceava pentru a evalua proiectele depuse. Principiul este că nimeni nu ia cu el nimic acasă, am În vedere dosarele proiectelor. Există un barem pentru fiecare cerinţă descrisă în ghid, care este punctajul maxim şi care sunt cele mai drastice încălcări pentru care un dosar poate fi respins. Odată ce va fi pre-aprobată o listă de proiecte recomandată pentru contractare, Delegaţia va fi rugată să se uite peste ea şi să-şi prezinte punctul său de vedere.

– Pe moldoveni îi interesează astfel de oferte?

– Interesul moldovenilor pentru aceste proiecte este destul de mare. Oamenii au văzut că s-au făcut lucruri concrete. De exemplu, foarte populare sunt proiectele de infrastructură: renovarea apeductelor sau construirea lor, renovarea drumurilor, cum este proiectul de renovare a drumului naţional M1 Ivanovca-Obileni-Cotul Morii, recent finalizat. Avem un proiect cultural la Feşteliţa, care prevede reconstrucţia Casei de cultură, dotarea cu instrumente, costume şi chiar lansarea unui festival internaţional „Vasile Moga”. Iată un proiect cultural cu impact transfrontalier de succes, şi toată lumea vrea să repete succesul!

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *