Timpul.md

Actualitate 15 Ianuarie 2016 | 17:04

Studenții: „Moldova modernă” nu e o ficțiune (I)

La cea de-a treia ediție a Galei Studenților Originari din Republica Moldova, 25 de tineri au fost premiați pentru rezultate academice extraordinare. 

TIMPUL a reușit să vorbească cu o parte dintre laureați și să afle cum văd studenții școliți peste hotare viitorul țării. Mișcați de experiența din afară, tinerii au soluții ce ar putea transforma Moldova într-un stat european:

Marcela Răilean

Originară din orașul Soroca, Marcela Răilean studiază în prezent la New York University din Shanghai, China. Pasiunea pentru științele matematice au făcut să aleagă specializarea de Finanțe și Administrare a Afacerilor. Vorbește cinci limbi străine, cea chineză fiind ultima pe care a început să o studieze. „Chineza a dat peste cap toate tacticile mele de studiere a unei limbi străine, ceea ce m-a făcut să o admir și mi-a înzecit interesul”, a afirmat Marcela.

Ce practici ai văzut în străinătate și ai vrea să le vezi implementate în Moldova?

În școlile și universitățile chineze accentul se pune pe transparența rezultatelor fiecărui elev sau student, astfel încât acesta are o imagine clară pe ce poziție se află în comparație cu alții și își construiește o idee destul de reală despre ce îl așteaptă în viitor. Pentru orice poziție, la orice instituție, cerințele sunt stabilite foarte clar și astfel se asigură angajarea unui profesionist care deține toate criteriile necesare pentru a fi un angajat bun și pentru a putea excela în domeniu.

Aș zice că, în China, competitivitatea e stimulentul de bază al tinerilor care doresc să își atingă scopurile. Numărul considerabil de mare al populației, în special în orașele mari ca Shanghai, impune necesitatea de a te defini prin muncă intelectuală asiduă. Diligența e unica lor cheie de succes, ceea ce nu aș zice că se valorifică deplin în Moldova.

Cum crezi că va arăta viitorul Moldovei?

Cum mi-a zis și Michael Spence, laureat al Premiului Nobel, Moldova are în fața ei două căi. Una ar fi pierderea independenței, care nu asigură neapărat ameliorarea situației în țară (cel puțin nu într-un timp scurt). A doua soluție ar fi „trezirea poporului”, dezrădăcinarea și înlocuirea completă a sistemului politic care e la putere. Consider că în Moldova totul se rotește în jurul politicii și atâta timp cât haosul de la conducere continuă, suferă toate domeniile, inclusiv și cel economic care aduce cele mai mari bătăi de cap. Vreau să sper că situația se va schimba în curând, deși recunosc, la moment nici un partid sau politician nu mi-a câștigat încrederea.

Unde te vezi peste 5 ani?

Peste 5 ani, cel mai probabil încă îmi voi continua studiile. Licența nu e etapa la care vreau să mă opresc. Nu pot zice cu certitudine unde mă voi afla, dar un lucru știu bine: până atunci voi fi student la o universitate europeană. Deocamdată nu am studiat în Europa, însă consider că pentru a fi un specialist internațional bun, la experiențele mele americane pe când eram la liceu și cele asiatice de-acum, trebuie să adaug și o perspectivă europeană. Cel mai probabil voi activa în domeniul financiar.


Nicu Știrbeț

Nicu Știrbeț a copilărit pe malul Prutului, în satul Văleni din raionul Cahul. La facultate a plecat tocmai în Marea Britanie, unde studiază Administrarea Afacerilor și Dreptul. Prin intermediul programului de schimb Erasmus, a ajuns să fie student la Viena. În tot acest timp, a desfășurat stagii de practică în cadrul mai multor organizații internaționale, precum Consulatul României din Londra, Ambasada României de la Viena, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și altele. A participat la adunările Parlamentului European, ale Consiliului Europei și la audierile din cadrul Curții Europene a Drepturilor Omului.

Ce practici ai văzut în străinătate și ai vrea să le vezi implementate în Moldova?

Cred că cele două concepte de bază: transparență și meritocrație. Începând de la nivelul preșcolar, școlar și înaintând la cel academic, unde se pregătesc următorii lideri din sistemul public și privat, sistemul educațional moldovenesc se dezintegrează încet sub presiunea politicului, promovându-se nonvalorile, iar dascălii cu vocație sunt batjocoriți cu salarii mizere. Astfel, individul școlit în acest sistem, indirect, își însușește niște deprinderi nu tocmai ortodoxe, pe care ulterior le transpune în munca sa. Consider că cea mai importantă schimbare pe care țara noastră trebuie s-o implementeze este cea din sistemul educațional, care stă la baza tuturor celorlalte. În Finlanda, de exemplu, pentru a ajunge un profesor de clasele primare, este nevoie de cel puțin o diplomă de master, iar în Japonia onoarea de a fi profesor este una dintre cele mai mari trepte pe care un individ poate s-o atingă. Europa încurajează gândirea critică, inovația și contestarea practicilor învechite. Dacă un sistem merge, nu înseamnă că este și eficient.

Principalul neajuns al sistemului de justiție moldovenesc este politizarea acestuia. Principiul separării puterilor în stat este practic inexistent, după cum se observă din unele cazuri ale CEDO, unde se condamnă interferența președintelui Republicii Moldova în treburile justiției. În timpul activității mele din cadrul Departamentului Legal al Consiliului Europei, cercetarea pe care am condus-o asupra discrepanțelor din sistemele legale ale României și Republicii Moldova va fi dezvoltată în cadrul raportului „Consolidarea statului de drept în Sud-Estul Europei prin reforma sistemului juridic” și se va materializa printr-o serie de recomandări concrete oferite de către Consiliul Europei guvernelor Ungariei, Bulgariei, României și Republicii Moldova cu scopul îmbunătățirii separării puterilor în stat. În cadrul raportului se va discuta despre necesitatea autofinanțării sistemului judecătoresc, independenței Procurorului General, precum și a procesului de votare al organelor judiciare. Atunci când sistemul educațional și cel de justiție se vor maturiza, atunci mediul de business nu va avea altceva de făcut decât să se conformeze.

Cum crezi că va arăta viitorul Moldovei?

Un cinic ar spune, în special după toate cele întâmplate recent Republicii Moldova și celor care mai urmează în viitorul apropiat, că drumul Moldovei este incert și grotesc pe alocuri. Dar eu nu sunt un cinic, nu pot să fiu unul după ce am cunoscut atâția oameni tineri, integri, cu viziune și inițiativă: participanții și organizatorii acestei Gale a Studenților, Tinerii Moldovei – o organizație cu o adevărată coloană vertebrală. Din România țin să menționez Liga Studenților Români din Străinătate și Platforma Unionistă 2012, care nu au uitat niciodată de faptul că „Basarabia e Pământ Românesc”. În același context amintim și lupta continuă a delegaților României din cadrul OSCE-ului și ONU pentru fiecare cuvânt al fiecărei moțiuni referitoare la Republica Moldova. De aceea, cred cu tărie într-o Moldovă europeană, o Moldovă românească.
Chiar și acum, după 25 de ani de independență, Republica Moldova are o democrație frântă, în mare parte din cauza corupției interne și a dependenței economice față de exporturile de energie ale Federației Ruse. Adesea, această dependență este folosită în mod greșit de către Rusia pentru manevre politice. De aceea, consider că Moldova trebuie să-și reducă cantitatea de energie importată. Aceasta poate fi obținută prin intermediul unor politici ce încurajează investițiile sistematice în domeniul energiei regenerabile. Deoarece Moldova este preponderant o țară agrară, cea mai avantajoasă sursă de energie ar fi cea pe bază de biomasă datorită volumului mare de risipă din agricultură. Prin urmare, această politică poate fi pusă în aplicare la nivel național printr-un sistem bine echilibrat, ce încurajează micul producător și susținând cererea pentru producție agricolă.

Un alt mare sector, care consider că este în curs de dezvoltare, este cel turistic. Fiind unul dintre locurile cu adevărat virgine ale Europei, Republica Moldova poate atrage o importantă categorie de turiști, atât interni, cât și externi. Deoarece cred în tradițiile populare și a necesității menținerii obiceiurilor Moldovei, am ajutat la fondarea Complexului Etno-cultural „Văleni”, unde chiar am investit jumătate din bursa mea Erasmus, o inițiativă ce încearcă a promova turismul rural și cultural în Lunca Prutului, axându-se pe ecosistemul Lacului Beleu. Fiind unul dintre cele mai mari lacuri ale Moldovei și urmând a i se acorda statut de patrimoniu protejat UNESCO, consider că deține un potențial enorm din punct de vedere turistic, ajungând să reprezinte pentru Republica Moldova, ceea ce Delta Dunării reprezintă pentru România.

Unde te vezi peste 5 ani?

Se spune că viitorul este un mister, trecutul este o poveste, iar ziua - astăzi este un cadou, de aceea se numește prezent. Prefer să las timpul să-și spună cuvântul.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus