Timpul.md

Actualitate 22 Februarie 2019 | 13:50

Subtilități ale sistemului de vot mixt

Duminică, 24 februarie, în R. Moldova, vor avea loc alegeri parlamentare ordinare. Astfel, pentru prima dată, cetățenii vor alege cei 101 deputați conform sistemului electoral mixt. Adică, 50 dintre aceștia vor accede în Legislativ pe liste de partid, mandatele urmând să fie împărțite în funcție de procentele obținute de fiecare formațiune care va trece pragul electoral, iar alți 51 vor fi aleși în circumscripțiile uninominale.

Sistemul electoral din R. Moldova a fost modificat la 20 iulie 2017, după adoptarea legii nr. 154 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Ulterior, au fost făcute modificări și în Codul Electoral. Există totuși unele situații, care trezesc întrebări alegătorilor de rând. De exemplu, de ce unele persoane candidează și pe listele de partid și pe circumscripțiile uninominale? În acest sens. Codul Electoral prevede că, „dacă un candidat ales în circumscripţia uninominală a fost ales şi pe lista de partid, se consideră că a fost ales doar în circumscripţia uninominală şi nu va fi luat în calcul la atribuirea mandatelor în baza listei de partid”. Prin urmare, în locul acestuia, va merge în Parlament următorul candidat de pe lisat de partid.

De asemenea, Codul Electoral prevede și situațiile în care un deputat ales într-o circumscripție uninominală fie renunță la mandat, fie preferă să-și păstreze funcția pe care a deținut-o până la alegeri (primar, președinte de raion etc.) sau este numit în funcții incompatibile cu mandatul de deputat, de exemplu, în Guvern sau alte instituții de stat. În asemenea cazuri, Comisia Electorală Centrală (CEC), în termen de două săptămâni, urmează să organizeze iarăși alegeri în circumscripția uninominală respectivă. „În caz de vacanţă a mandatului de deputat ales în circumscripția uninominală, la sesizarea Parlamentului sau din oficiu, Comisia Electorală Centrală organizează alegerile parţiale în condițiile Codului electoral. Deputatul ales în urma alegerilor parţiale intră în exerciţiul mandatului după validarea acestuia de către Curtea Constituţională şi îşi exercită funcţiile pe durata mandatului Parlamentului”, se mai arată în Codul Electoral. În aceste condiții, este posibil să avem în acest an, în afară de alegerile locale ordinare, încă multe alte scrutine, după formarea noului Cabinet de Miniștri.

Duminică, în același timp cu alegerile parlamentare, se va desfășura și un referendum consultativ, în cadrul căruia vor fi supuse la vot două întrebări: „Sunteţi pentru reducerea numărului deputaţilor din Parlament de la 101 la 61?” și „Sunteţi pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputaţii din funcţie dacă nu îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile sale?”.

Astfel, fiecare alegător va primi câte patru buletine de vot. În unul din ele vor fi înscriși concurenții electorali pe circumscripția națională (PARTIDELE), în altul - candidații din circumscripțiile uninominale (NUMELE CANDIDAȚILOR), iar cele două întrebări pentru referendumul național consultativ vor figura pe buletine de vot separate.

Pentru a accede în Parlament, pragul electoral pentru un partid este de 6%, iar pentru un bloc electoral, indiferent din câte partide este format, de 8%. În circumscripțiile uninominale, învingător este candidatul, care acumulează cele mai multe voturi, dar nu neapărat majoritatea.

Potrivit datelor prezentate de CEC, numărul total de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) la începutul lui decembrie 2018 este de 3 265 997. La aceste alegeri vor vota pentru prima dată 52 383 de tineri, care au împlinit sau vor împlini în ziua alegerilor parlamentare din 24 februarie vârsta de 18 ani.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus