"Rusia nu va recunoaşte aceste alegeri", consideră Nikolai Petrov, profesor la Facultatea de Economie din Moscova. "Rusia va fi mulţumită doar cu un control asupra întregului teritoriu al Ucrainei, nu doar asupra estului" ţării, apreciază Petrov.
De altfel, Kremlinul a respins de la început alegerile prezidenţiale anticipate, organizate după demiterea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, în urma protestelor care s-au încheiat cu o baie de sânge la Kiev.
– Alegeri sub ameninţarea armelor
După anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, în martie, insurgenţii proruşi au preluat controlul asupra unor regiuni din estul Ucrainei, provocând intervenţia forţelor ucrainene şi permiţând Moscovei să pună sub semnul întrebării legitimitatea desfăşurării alegerilor "sub ameninţarea armelor".
Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a menţinut rezervele şi a evitat să spună dacă va recunoaşte rezultatele scrutinului, dar a adoptat în ultima vreme un ton mai conciliant, recunoscând că alegerile ar putea reprezenta un pas în vederea detensionării crizei.
Experţii au interpretat poziţia preşedintelui rus drept o schimbare de ton care face parte din tactica ce vizează în special evitarea unor noi sancţiuni occidentale, care i-ar putea afecta pe oficialii ruşi şi anumite sectoare ale economiei ruse.
De altfel, situaţia economică nu este deloc uşoară pentru Rusia, intrată în recesiune, potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), care estimează ieşiri de capital în valoare de 100 de miliarde de dolari (73 de miliarde de euro) în cursul acestui an şi diminuarea investiţiilor, pe fondul incertitudinii.
"Există sentimentul că Europa nu doreşte să impună Rusiei cele mai grave sancţiuni, iar Putin vrea să le dea un argument celor care se opun sancţiunilor", notează Maria Lipman, analist la Centrul Carnegie, din Moscova. "Aceasta nu înseamnă că Rusia susţine alegerile din Ucraina. Este o concesie, dar cu o mică diferenţă", adaugă analistul.
De asemenea, analiştii consideră că tactica Rusiei este să le permită insurgenţilor, înarmaţi până în dinţi, să-şi consolideze controlul asupra regiunilor industriale din estul Ucrainei.
– Obiectiv pe termen lung
Rusia consideră că occidentalii au susţinut demiterea lui Viktor Ianukovici şi, în replică, susţine instabilitatea în estul ţării, astfel încât Ucraina să devină neguvernabilă pentru Guvernul prooccidental de la Kiev, apreciază Maria Lipman.
"Obiectivul Rusiei este pe termen lung şi vizează instalarea unui Guvern la Kiev pe care Rusia să-l poată controla", adaugă expertul.
Ţinând cont de faptul că obiectivul Rusiei pe termen scurt, şi anume anexarea Crimeei a fost finalizat, Vladimir Putin îşi poate permite să dea dovadă de răbdare în legătură cu evoluţiile din restul Ucrainei, subliniază experţii.
În plus, popularitatea preşedintelui rus a atins cote ameţitoare, pe fondul unui val de patriotism susţinut de presa controlată de Kremlin. Potrivit unui sondaj realizat în aprilie de centrul independent Levada, 82 la sută dintre ruşi îl susţin pe Vladimir Putin.
Pe de altă parte, Kremlinul doreşte ca Ucraina să fie un exemplu pentru celelalte foste republici sovietice care ar putea încerca să se apropie de Occident – aşa cum războiul din Georgia, din 2008, a fost o reacţie la eforturile Guvernului de la Tbilisi în vederea aderării la NATO.
Potrivit International Crisis Group, Vladimir Putin, care consideră că are responsabilitatea să lupte împotriva a ceea ce el consideră dominaţia occidentală şi declinul moral din Europa, este "ferm decis" să-şi continue strategia în Ucraina, chiar dacă aceasta va însemna că, "cel puţin pentru o generaţie, ucrainenii vor considera Moscova drept un vecin puternic şi periculos şi nu un prieten sau aliat".
Sursa: mediafax.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
