Toamna a venit iarasi cu vesti proaste pentru agricultorii moldoveni. Surplusul de produse agricole a scazut la minimum preturile acestora. Agricultorii sunt disperati deoarece n-au avut unde sa-si vanda poama, graul, fructele si legumele. Pe de alta parte, zilele trecute, Chisinaul si Bucurestiul incepusera negocierile pentru semnarea Acordului privind micul trafic de frontiera, care ar permite cetatenilor moldoveni din apropierea Prutului, care locuiesc la o distanta de pana la 50 km de frontiera, sa treaca granita cu Romania fara viza. (Mai multe imagini in Galeria Foto )
Saptamana trecuta, aflandu-ne in comuna Leuseni din raionul Hancesti, localitate situata la sase kilometri de punctul vamal, am vorbit cu unii localnici despre schimbarile de dupa 2004, cand au fost impuse vizele pentru basarabeni si cum au fost ei afectati de aceste restrictii.
Zi de lucru. Aproape pe fiecare ulita a satului am gasit cate un grup de oameni care curatau stiuletii de porumb de pe hlujeni. Viata de tarani basarabeni… Cu parere de rau, si aici, ca in toata Moldova, mai multe hectare de pamant au ramas parloaga. Lumea zice ca nu are niciun rost sa iroseasca timpul, forte si bani, pentru ca, in final, abia sa-si poata rascumpara cheltuielile. Totusi, ei erau dornici sa-si povesteasca necazurile. „Nimic nu-i mai dureros pentru un taran, decat sa ajunga in toamna cu munca de un an nepretuita”, mi-a spus un batran care s-a bucurat, vazand un strain pe la poarta sa. Si altii se inseninau la fata atunci cand ajungeam sa vorbim despre timpurile cand granita cu Romania era deschisa.
Gheorghe si Ana Nistor ne-au povestit ca mergeau foarte des in Romania, unde schimbau miez de nuca, mere si ceapa pe cartofi. „La noi era mai greu cu cartofii si trebuia sa ne descurcam cumva…”, ne-au povestit ei. Sotii Nistor sunt convinsi ca o eventuala redeschidere a frontierei le-ar schimba spre bine situatia. Pe o alta femeie, Parascovia Nestor, am gasit-o la poarta, stand de vorba cu o vecina. Ambele si-au amintit cum plecau „pe biciclete” si vindeau in Husi vin, oua sau pasari. „Noi suntem de acum batrani, dar, de s-ar deschide granita, ar fi o bucurie pentru cei mai tineri”, s-a dat prima cu parerea.
|
Transnistrenii nu cumpara case la Prut Intr-un articol publicat recent in ziarul „Moldova Suverana” si intitulat „Micul sau MARELE trafic la frontiera moldo-romana?”, Mihai Contiu atentioneaza Uniunea Europeana precum ca ea este amenintata de Conventia privind micul trafic de frontiera cu Romania si de cetatenia romana a moldovenilor. „Din informatii si statistici sigure, stim ca in perimetrul localitatilor situate in vecinatatea granitelor cu Romania si-au cumparat case (programat) o serie de cetateni moldoveni din zona transnistreana, posesori legali de pasapoarte moldovenesti. Din Transnistria, lucru stiut, nu intentioneaza nimeni sa traficheze ilegal in spatiul european bomboane sau ciocolata, iar asta si din cauza ca armamentul din aceasta zona este ieftin pentru ca e vechi, insa functional”, afirma ziaristul de la „MS”. Astfel, el sustine ca toti cetatenii moldoveni din stanga Nistrului, care cumpara case pe malul Prutului, sunt posibili „traficanti de armament si droguri”. Ne-am interesat daca este adevarat ca cetatenii moldoveni din raioanele de est ale republicii cumpara case in zona de frontiera cu Romania. Contactat de noi, Anatol Chetraru, presedintele raionului Hancesti, a spus ca nu dispune de asemenea informatie – ca cineva sa cumpere case in zona de frontiera. „ In satul Bujor, de exemplu, sunt scoase multe case la vanzare ale cetatenilor care s-au mutat cu traiul la oras sau au plecat sa munceasca la negru peste hotare, dar nu vine nimeni sa le cumpere, in aceasta zona, cu drumuri ca vai de ele. Ne-am bucura sa vina si cei de peste Nistru sa cumpere case la noi, pentru ca sunt mari si frumoase, dar nu le solicita nimeni. Cei de la „MS”, pur si simplu, tulbura apele”, a mai declarat Anatol Chetraru. La randul sau, Andrei Vacarciuc, presedintele raionului Cimislia, ne-a confirmat ca nu s-a inregistrat niciun caz in care transnistrenii sa cumpere case in localitatile din zona de frontiera. „Spuneti-i lui Contiu sa vina in teren, sa-l intrebam de unde a mai luat-o si pe asta? De ce face zazanie si bate apa in piua? Contiu minte. Mai bine si-ar cauta de treaba si sa-l laude in continuare pe idolul sau, Vladimir Voronin”, a mai spus presedintele. Secretara Consiliului raional Cahul, Valentina Sevcenco, de asemenea a infirmat cele scrise de „MS”. „Noi ne bucuram ca se deschide frontiera. La noi vin multi frati de peste Prut si cumpara produse alimentare. Le plac bomboanele, coniacurile si vinurile noastre. Ar fi bine ca cei de peste Nistru sa vina si sa cumpere case la noi, dar nu se intampla acest lucru”, a constatat Valentina Sevcenco. Nicolae Roibu |
Toti localnicii cu care am vorbit ne-au marturisit ca traiesc o viata grea. Totusi, chiar si dintre acestia s-au gasit unii care nu asteapta sau nu cunosc mai nimic despre micul trafic de frontiera. Bunaoara, una dintre femeile cu care am vorbit, Maricica, si-a amintit ca vamesii romani se purtau urat cu ea si deseori ii taiau sacii cu produse. Vorbea ca in cartile de ideologie sovietica: „Nu am nevoie de romani, am sa ma descurc si fara ei…”. Ana Adam, insa, intervenind in discutia noastra, a contrazis-o, mentionand ca si ea mergea in Romania, dar nu s-a ciocnit niciodata cu asemenea incidente. Ea nu are un serviciu stabil si ar fi foarte multumita daca ar putea merge, ca odinioara, sa-si vanda din recolta adunata le pietele de dincolo de Prut.
…Leuseni este un sat frumos, cu oameni gospodari, dar peste tot se simt, chiar se vad umbrele stagnarii. Majoritatea satenilor cu care am stat de vorba sunt convinsi ca redeschiderea frontierei dintre Moldova si Romania ar restabili micul comert intre localitatile de pe malurile Prutului, comert care se desfasura foarte promitator pana la 2004. Asta ar permite oamenilor sa aiba un venit stabil din vanzarea produselor agricole pe care le cultiva. Ei spera ca degraba va fi deschisa frontiera si, toamna, nu vor mai fi nevoiti sa-si vanda produsele agricole in centrul raional, la preturi mizere, sau sa nu aiba ce face cu ele. Ei asteapta ca o noua piata de desfacere sa-si deschida usile – piata romaneasca. Un asemenea viitor este posibil pentru un milion de cetateni moldoveni.
…Lasand in urma satul, am mai privit o data spre lunca raului Narnova, care trece pe langa Leuseni, dar si la casele asezate cuminti, in randuri. Oamenii care traiesc acolo, precum si altii din localitatile de pe malul Prutului, asteapta o schimbare. Ei cred ca aceasta schimbare o va face noua clasa politica de la Chisinau, care le inspira siguranta ca viitorul le va fi mai bun.
Irina Jurja,
pentru TIMPUL
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
