Prima atestare a acestui târg apare în anul 1816. Aici, moţii se revedeau, făceau negoţ şi discutau cererile în căsătorie, care culminau cu vânzarea sau cumpărarea simbolică a fetelor. Pregătirea pentru această sărbătoare poate să dureze ani de zile pentru fetele care aduc şi zestrea primită de la părinţi şi rude împachetată în frumoase lăzi de zestre sculptate cu diferite motive florale. Localnicii cred că numai aici, pe Muntele Găina, o cununie aduce noroc şi fericire.
Tradiţia s-a cam dat uitării. Târgul de fete din zilele noastre a devenit un festival folcloric. Cu certitudine însă, prinşi în ritmul horelor, tinerii continuă să-şi caute perechea şi să formeze familii.
Mi-am amintit de acest vechi obicei într-o discuţie despre cluburile de noapte din Chişinău. Interlocutorul meu remarca cu amărăciune că, astăzi, aceste locuri s-au transformat în adevărate iarmaroace de fete. Desigur, părinţii şi zestrea nu fac parte din decor. Şi nimeni nu vine să se distreze, să danseze, ci să „vâneze”. E o adevărată licitaţie în direct, când poţi lua „obiectul” dorit acasă…
Într-o sală plină cu bărbaţi de peste 40 de ani, cu lanţuri de aur la gât şi inele masive, ale căror burţi depăşesc limita obezităţii, fetele îşi ţuguie buzele, precum urmaşele demne ale Răţoiului Donald. Ore lungi petrecute la solar, urme ale injecţiilor cu acid hialuronic sau linii verzi apărute în locul sprâncenelor tatuate – cam asta poţi citi pe feţele lor. Iar în grupul de fete, se laudă cu „şi ăla s-a uitat lung la mine”. Dar să nu le invidiem pentru acest succes de o noapte, căci după cum zice legea marketingului, preţurile scăzute atrag mereu mulţi cumpărători.
Sursa: Timpul Suplimentul Femeia
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
