Timpul.md

6 Noiembrie 2009 | 07:35

Tensiuni etnice in R. Moldova (II)

„Este rus cel care considera ca limba lui este rusa, cultura lui este cultura rusa, istoria lui este istoria rusa...”
(Din Programul Partidului National Bolsevic)

Minoritatea „etno-imperiala” a pensionarilor din marile orase - veritabila „coloana a cincea” - are un omolog in „tanara generatie” de extractie rusa si care incearca, pe zi ce trece, sa prinda contur. Deocamdata, este doar o aspiratie vaga, desi agresiva, care se face simtita pe ici-colo, fara o identitate precisa si o organizare in consecinta.

Spirala violentei simbolice. Si nu numai
Semnele au inceput sa apara in 2008, cu aproximativ un an pana la alegerile parlamentare. Sunt notorii cazurile de tineri membri ai partidelor de opozitie agresati la Balti de catre grupuri de „aparatori ai patriei”, vorbitoare de limba rusa. Profanarea statuii lui Eminescu intra si ea in aceeasi serie. Acum vreun an, cu ocazia Zilei Unitatii Populare, un val de sustinatori ai partidului pro-rus „Ravnopravie” si membri ai Ligii tineretului rus din RM au marsaluit prin fata Ambasadei Rusiei de la Chisinau, scandand: „Limba rusa - limba de stat!”. Se cerea oficializarea limbii ruse si declararea ei ca a doua limba de stat sub pretextul ca „jumatate din populatia RM vorbeste in limba rusa”, iar populatia din republica „e supusa romanizarii”, rusii fiind „discriminati”.

In august 2009, pe peretii blocurilor de locuit din Balti apar inscriptii in limba rusa: „Smerti jidam” (Moarte jidanilor), „Jidi suki” (Jidanii sunt niste catele), „Mi ne rumini” (Noi nu suntem romani), „Belti, russkii gorod” (Balti, oras rusesc), „Za Rusi sveatuiu” (Pentru sfanta Rusie), „RUS&MD = bratya slaveane” (Rusia si Moldova - frati slavi). In septembrie, un secretar ideologic la unul dintre comitetele Uniunii Tineretului Comunist din RM da foc unui tricolor romanesc la Chisinau, se filmeaza in timpul operatiunii si o descarca, mandru, pe internet. Posteaza si o fotografie de-a sa cu marele Lenin pe fundal si o esarfa rosie acoperindu-i partea de jos a fetei (ironia fotografiei era ca pe esarfa purpurie, care ii acoperea gura, era gravat tocmai insemnul comunist al secerii si ciocanului).

Luna aceasta, tot cu ocazia Zilei Unitatii Populare a Rusiei, liderul aceleiasi miscari „Ravnopravie”, Valeri Klimenko - resuscitat politic doar prin asemenea manifestari extreme -, face declaratii publice xenofobe la adresa unui jurnalist de la Chisinau si, in mijlocul a circa 200 de manifestanti, cere, in fata misiunii diplomatice ruse la Chisinau, ca limbii ruse sa i se acorde statut de limba de stat in RM. Toate aceste evolutii sunt punctuale, dar pot sa devina expresiile unei atmosfere nocive si tot mai greu de respirat daca lucrurile scapa de sub control.

Grenada - simbolul Partidulului National-Bolsevic
Partidul National-Bolsevic (PNB) al lui Eduard Limonov a fost creat in 1993, avandu-l ca numar doi si principal teoretician pe faimosul Alexander Dugin. Cresterea lui a fost semnificativa, la fel si extensiile pe care si le-a creat in afara teritoriului Federatiei Ruse. Liniile sale constitutive vin, deopotriva, din viziunile emigratiei ruse, care interpreta Revolutia din 1917 in termenii nationalismului rusesc, si din cea a germanilor de stanga, ce combinau idei bolsevice cu cele ale nationalismului teuton.

Programul acestui partid hibrid vorbeste despre o dubla revolutie - una nationala (etnica), alta sociala, rezultatul fiind aducerea la putere a rusilor etnici si restabilirea dreptatii sociale in interiorul natiunii. Extensiile PNB in afara Rusiei sugereaza insa un „export” consistent al ideii de suprematie rusa si in fostele teritorii ale URSS. Legaturile sale cu partidele de extractie comunista sunt evidente dincolo de titulatura. Drapelul acestui partid este de culoare rosie, cu un cerc alb in mijloc, in interiorul caruia salasluieste secera si ciocanul. Rosul este sangele martirilor rusi, albul semnifica culoarea pieii, iar secera si ciocanul reprezinta socialismul rusesc. Mai semnificativ este simbolul partidului - grenada.

Sau „mica lamaie” („limonka”), care mai este si numele publicatiei oficiale a partidului. Legatura dintre simbolistica national-bolsevica si grenada explodata la 14 octombrie in Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau este, deocamdata, conjuncturala. Nu putem ignora insa faptul ca grenada a explodat in piata in timpul unui eveniment asociat cu imaginea unui primar cu o identitate romaneasca asumata limpede si fara echivoc. Mai mult decat atat, confruntarile de strada dintre grupuri de tineri rusi si romani-moldoveni, care s-au petrecut cu putin timp inainte de explozie si nu departe de piata unde concertau solistii de la Bucuresti, sunt grave in sine. Daca au insa vreo legatura cu explozia din piata, situatia devine si mai grava.

Miza si responsabilitatea Gagauziei
Dincolo de pensionari sau tineri furiosi, de fiecare data cand cineva are nevoie de confruntari etnice in stanga Prutului, o zona spre care trebuie privit cu atentie este regiunea autonoma UTA „Gagauz-Yeri”. Nu este acum locul sa enumeram toate evenimentele ce au sugerat dorinta unora de a folosi regiunea autonoma, precum in anii ’90, ca factor de destabilizare. Dupa evenimentele din 7 aprilie, bunaoara, un grup de deputati comunisti au propus Adunarii Parlamentare Gagauze „sa ia masuri” pentru „impiedicarea romanizarii in domeniul limbii si istoriei”, cerand ca in institutiile de invatamant din regiune sa se predea nu limba romana, ci „moldoveneasca”. Dar nu putem sa nu salutam aici luciditatea baskanului Mihail Formuzal, care a calificat acest gest drept o provocare a deputatilor locali de catre autoritatile comuniste de la Chisinau: „Nu este in interesul poporului gagauz sa fie in avangarda isteriei antiromane sau oricarei alte isterii”.

Atitudine inteleapta, care vrea nu doar sa fereasca poporul gagauz de manipulare, dar si sa impiedice escaladarea unor conflicte interetnice de care populatia nu are in niciun caz nevoie. In acest context, surprinde o initiativa recenta, aparuta din cercurile de consilieri ai bascanului si care vorbeste despre „decorarea transnistrenilor care i-au ajutat pe gagauzi sa reziste in fata voluntarilor moldoveni in octombrie 1990”. Revenirea la pachetul „Gagauzia-Transnistria” in relatia cu Chisinaul sau cu Romania este de rau augur si complet nefavorabila atat societatii din RM, cat mai ales gagauzilor. Dupa aproape 20 de ani de viziune confruntationalista, nimeni nu a avut nimic de castigat. Gagauzia este, conform cifrelor, saraca, corupta si cu cel mai mic procent de colectare a taxelor din republica. A inventa astazi inamici etnici la Chisinau sau la Bucuresti este fals si neproductiv.

Indemn la luciditate
Premisele unei spirale a violentei exista in RM si ele trebuie oprite din fasa. PCRM a fost un partid-boutique, divers ca orientari etno-identitare, care ingloba in randurile sale si „moldovenisti” ferventi, dar si expresii ale national-bolsevismului revolutionar de formula ruseasca (confruntarile dintre acestia pot aparea chiar si in interiorul partidului!). Grupari din a doua categorie se pot autonomiza usor si vor fi tot mai greu de controlat. Probabil ca multe dintre ele au facut-o deja. Dar de aici incolo, indiferent pe ce parte a baricadei, repsonsabilitatea politica trebuie sa fie determinanta.
 

Versiune completă web Înapoi sus