Timpul.md

Istorie 17 Decembrie 2019 | 00:21

Timișoara, 17 decembrie 1989 - Prima zi sângeroasă a Revoluției române

În urmă cu douăzeci de ani, la Timișoara, au avut loc primele reprimări sângeroase ale revoluționarilor din decembrie '89.

În dimineața zilei de 17 decembrie autoritățile de la București au hotărât să îl evacueze forțat pe Laszlo Tokes din casa și să îl ducă într-o altă localitate din județ. Nimeni de la București nu se gândise însă că Tokes nu mai reprezenta un motiv în sine al revoltei timișorenilor.

Încă din ziua precedentă, susținătorii lui Tokes împreună cu cei care li se alăturaseră începuseră sa lupte pentru o cauza mai mare decât nedreptatea care i se facuse pastorului reformat.

Timișorenii începuseră să se lupte pentru libertate și pentru o viață mai bună, într-o țară eliberată de sub regimul de teroare al lui Ceaușescu. Ziua de 17 decembrie ramâne în istorie ca ziua în care revolta spontană din fața casei lui Tokes se mută în centrul Timisoarei, iar protestatarii striga deja lozinci împotriva lui Ceaușescu și împotriva sistemului comunist.

Pentru a-i descuraja pe revoluționarii timișoreni, Ceaușescu se hotărăște să organizeze o defilare militară pe străzile orașului, iar ordinul este executat în aceeași zi. Măsura de la București va avea însă un efect de bumerang, căci timișorenii nu numai că nu se lasă intimidați de parada militarilor, ba dimpotrivă. Iritați de gestul militarilor, acompaniat de o muzică mult prea veselă și total nepotrivită momentului, câteva persoane atacă coloanele de militari.

Revoluționarii se adună apoi în fața sediului Comitetului Județean al Partidului Comunist, unde încearcă și reușesc să pătrundă chiar în clădire și incendiază parterul imobilului. La auzul veștilor de la Timișoara, Ceaușescu dă ordin ca mai multe persoane din cadrul Partidului să se deplaseze în orasul de pe Bega pentru a rezolva cât mai urgent situația.

Pe 17 decembrie 1989 ajung la Timișoara pentru a pune capăt revoltelor de stradă Ion Coman, secretarul Comitetului Central al PCR, însoțit de generalii Ștefan Gusa, Victor Atanasie Stanculescu, Mihai Chitac, Gheorghe Radu și alți cațiva membri importanți din jurul sistemului de teroare al dictatorului.

În aceeași zi, ordinele venite de la București sunt interpretate în diverse moduri, iar autoritățile locale nu înțeleg până la urmă dacă a fost sau nu instituita starea de necesitate în Timișoara. La un moment dat, pe străzile Timișoarei sunt scoase tancurile militare si TAB-uri.

Mulțimea de manifestanți creștea de la oră la oră, iar pe strazi aveau loc confruntari directe între militari și revoluționari. Speriați de amploarea revoltei și conduși după ordine care se bat cap în cap, militarii încep să tragă în mulțime. Acesta este momentul în care cad primele victime ale Revoluției din 1989.

Spre sfârșitul zilei, Ceaușescu convoacă o ședință a Comitetului Politic Executiv și, nemulțumit și panicat de amploarea evenimentelor de la Timișoara, ordonă Armatei să tragă în mulțime fără nicio reținere.

Seara, după ora 19.00, sub acoperirea indicativului "Radu cel Frumos", care corespundea stării de război, trupe ale Ministerului Apărării Naționale și milițieni încep să traga în protestatari fără a mai ține cont de nimic. Străzile Timișoarei se înroșesc, iar numărul morților crește tot mai mult.

În aceeași seară se declanșează și acțiunea de ștergere a urmelor crimelor. Zeci de mașini ale Miliției și Armatei sunt trimise în piețele orașului pentru a ridica trupurile neînsuflețite ale timișorenilor care au crezut și au luptat pentru libertatea lor si a noastră.

În 17 decembrie, la Timișoara, au fost uciși aproape 60 de timișoreni.

Iulian Leca

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus