La 2 octombrie, irlandezii au fost chemati pentru a doua oara la urne ca sa se pronunte vizavi de Tratatul de la Lisabona, respins de ei in vara lui 2007. De aceasta data, Irlanda a spus „Da”, cu votul a 67,13 la suta dintre alegatori, documentului care isi propune sa modifice fata Europei, sa consolideze rolul UE pe scena mondiala si sa accelereze procesul decizional. Votul irlandez a fost salutat de toate cele 27 de tari membre ale UE, la fel ca si ratificarea, la 10 octombrie, a Tratatului de catre presedintele polonez, Lech Kaczynski, in cadrul unei ceremonii desfasurate la Varsovia. Ultima etapa necesara intrarii in vigoare a Tratatului este semnarea acestuia de catre Republica Ceha. Ce este Tratatul de la Lisabona si de ce e atat de importat pentru Uniunea Europeana, va propunem sa aflati intr-un mod interactiv, din intrebari si raspunsuri, culese de pe site-ul http://europa.eu/lisbon_treaty/index_ro.htm.
1. De ce are Europa nevoie de Tratatul de la Lisabona?
UE extinsa la 27 de state membre functioneaza dupa reguli elaborate pentru o Uniune formata din 15 tari. Pentru a-si valorifica intregul potential, UE trebuie sa se modernizeze si sa introduca reforme. In acelasi timp, se acorda din ce in ce mai mult sprijin conlucrarii in cadrul UE in domenii cum ar fi schimbarile climatice, securitatea energetica si terorismul international. Avand in vedere faptul ca UE a evoluat si responsabilitatile sale s-au modificat, este de la sine inteles ca trebuie actualizat modul in care functioneaza Uniunea. Printre imbunatatirile binevenite introduse de Tratat se numara punerea la dispozitia UE a mijloacelor necesare pentru a face fata provocarilor lumii actuale. Exista trei motive fundamentale care stau la baza Tratatului: o mai mare eficienta in procesul de luare a deciziilor, mai multa democratie prin conferirea unui rol mai important Parlamentului European si parlamentelor nationale si o mai mare coerenta pe plan extern. Toate acestea vor permite UE sa promoveze mai bine interesele cetatenilor sai, zi de zi.
2. Ce schimbari aduce Tratatul de la Lisabona pentru cetateni?
Tratatul de la Lisabona raspunde ingrijorarilor exprimate de cetatenii europeni. De exemplu, el reflecta fidel angajamentul politic de a face fata celor doua provocari interdependente – schimbarile climatice si politica energetica. Pentru prima data, tratatele vor cuprinde o sectiune dedicata energiei care stabileste urmatoarele obiective pentru politica UE din acest sector: buna functionare a pietei energiei, in special, in ceea ce priveste aprovizionarea cu energie si promovarea eficientei energetice si a economiei de energie si dezvoltarea unor surse de energie noi si regenerabile. Au fost create noi posibilitati pentru a aborda, de exemplu, efectele transfrontaliere ale sanatatii publice si aspecte legate de protectia civila si pentru a sprijini activitatile transfrontaliere in domeniul sportului.
Libertatea, justitia si securitatea sunt in centrul prioritatilor, iar UE va putea sa actioneze mai eficient impotriva gruparilor criminale care fac contrabanda la frontiere, sa promoveze si sa sprijine actiunea in domeniul prevenirii criminalitatii si sa ajute la combaterea terorismului prin inghetarea activelor. Tratatul contine angajamentul UE de a elabora o politica comuna privind imigratia si o „clauza de solidaritate” potrivit careia statele membre vor actiona impreuna in cazul in care un stat membru este tinta unui atac terorist sau victima unui dezastru natural sau provocat de mana omului. Aceste inovari vor da UE posibilitatea de a pune in aplicare mai bine politicile sale destinate sa asigure cresterea economica si competitivitatea, sa amelioreze conditiile de munca si sociale, sa intareasca securitatea personala si colectiva, sa promoveze un mediu mai curat si conditii de sanatate mai bune.
3. Parlamentele nationale vor avea un rol mai activ in afacerile europene?
Da. Pentru prima data, parlamentele nationale sunt recunoscute ca facand parte integrala din structura democratica a UE si pot sa se implice mai indeaproape in activitatea Uniunii. In special, parlamentele nationale vor putea actiona in calitate de „gardieni” ai principiului de subsidiaritate (destinat sa garanteze faptul ca deciziile sunt luate cat mai aproape de cetateni si ca se verifica daca actiunea la nivel comunitar este justificata). Parlamentele nationale vor avea puterea de a influenta deciziile inca din faza initiala a elaborarii unei propuneri, inainte ca aceasta sa fie analizata de Parlamentul European si de Consiliul de Ministri.
4. Cetatenii vor putea inainta initiative catre institutiile Uniunii?
Da. Tratatul de la Lisabona introduce Initiativa cetatenilor europeni. Noua dispozitie privind democratia participativa prevede ca un milion de cetateni provenind dintr-un numar semnificativ de state membre pot lua initiativa de a invita Comisia sa prezinte orice propunere adecvata referitoare la aspecte care, in opinia cetatenilor, necesita un act legislativ al UE in scopul aplicarii Tratatului de la Lisabona. Detalii cu privire la aceasta procedura vor fi stabilite prin legislatie.
5. Va fi procesul de luare a deciziilor mai democratic?
Da. Tratatul de la Lisabona va creste numarul domeniilor politice in care Parlamentul European, ales prin vot direct, trebuie sa aprobe legislatia UE alaturi de Consiliu, alcatuit din ministri nationali (procedura de „co-decizie”). Tratatul intareste controlul democratic al UE, conferind un rol mai puternic Parlamentului European, dar si parlamentelor nationale. Tratatul de la Lisabona va stabili o distributie mai clara a competentelor intre Uniune si statele membre, ceea ce va ajuta cetatenii sa inteleaga mai bine „cine ce face”.
6. Care sunt cele mai importante modificari institutionale introduse de Tratat?
Spre deosebire de tratatele actuale, Tratatul de la Lisabona prevede ca fiecare stat membru va avea propriul comisar. Parlamentul European va avea cel mult 751 de membri. Statele membre vor avea cel mult 96 de reprezentanti si cel putin sase. Tratatul creeaza un nou post permanent, cel de Presedinte al Consiliului European. Acesta va fi numit de Consiliul European pentru o perioada de doi ani si jumatate. Astfel se vor asigura continuitatea si stabilitatea activitatii Consiliului. Tratatul creeaza postul de Inalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe si politica de securitate, care va fi si unul dintre vicepresedintii Comisiei si va prezida lucrarile Consiliului Relatii Externe. Aceasta va aduce mai multa coerenta in actiunea externa si va contura profilul UE pe scena internationala, creand o identitate a UE.
7. Cum va contribui Carta drepturilor fundamentale la imbunatatirea drepturilor cetatenilor europeni?
Tratatul de la Lisabona face trimitere la Carta drepturilor fundamentale, de care toti cetatenii UE trebuie sa beneficieze in raport cu institutiile Uniunii si cu garantiile obligatorii din punct de vedere juridic ale legislatiei comunitare. Cele sase capitole ale Cartei cuprind urmatoarele aspecte: drepturi individuale legate de demnitate, libertati, egalitate, solidaritate, drepturi legate de statutul cetateniei si justitie. Institutiile UE trebuie sa respecte drepturile inscrise in Carta. Aceleasi obligatii revin statelor membre atunci cand pun in aplicare legislatia Uniunii. Curtea de Justitie va garanta aplicarea corecta a Cartei. Includerea Cartei nu modifica atributiile Uniunii, ci ofera drepturi consolidate si mai multa libertate cetatenilor.
8. Vor fi mentinute realizarile UE in domeniul protectiei mediului?
Da, intru totul. Mediul este unul dintre domeniile in care atributiile revin atat UE, cat si statelor membre. Atunci cand UE intervine in acest domeniu, trebuie sa contribuie la indeplinirea unor obiective clare: conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii mediului; protejarea sanatatii umane; folosirea prudenta si rationala a resurselor naturale; promovarea, pe plan international, a unor masuri care sa conduca la solutionarea problemelor de mediu existente la nivel regional sau mondial. Tratatul de la Lisabona include si sprijinirea actiunilor internationale de combatere a schimbarilor climatice pe lista obiectivelor care definesc politica europeana de mediu. In acest fel, Tratatul afirma, in mod clar, ca in acest domeniu UE are de jucat un rol de importanta majora pe scena mondiala.
9. Ce imbunatatiri vor fi aduse in domeniul justitiei si afacerilor interne?
In domeniul justitiei, libertatii si securitatii, Tratatul de la Lisabona va facilita actiunea la nivel european prin utilizarea „metodei comunitare” in aproximativ toate situatiile – cu alte cuvinte, in baza propunerilor Comisiei, deciziile vor fi luate prin vot cu majoritate calificata, implicand totodata un rol consolidat pentru Parlamentul European, un mai mare control democratic din partea parlamentelor nationale si un drept de control pentru Curtea de Justitie. Pentru Danemarca, Irlanda si Regatul Unit vor fi instituite prevederi speciale.
Continuare in numarul viitor
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
