Timpul.md

Internațional 6 August 2020 | 07:12

Tragedia din Beirut - un amalgam de corupție și neglijență. Ce legătură are Republica Moldova? Dar pandemia Covid-19?

 

Marți, 4 august, Portul din Beirut a fost cuprins de un fum dens alb, iar un incediu uriaș care a culminat cu o explozie ne amintește de atentatele teroriste petrecute în Statele Unite din 11 septembrie 2001.

Totuși cauza incidentului rămâne necunoscută, însă autoritățile libaneze au identificat deja produse chimice care indubitabil au alimentat o astfel de explozie de neimaginat.

Din această chestiune rezultă mai multe întrebări la care o să încerc să dau răspunsuri: Ce căuta o cantitate atât de însemnată de nitrat de amoniu în depozitele Portului din Beirut? De ce acele aproximativ 2750 de tone de nitrat de amoniu au fost aduse în port de nava unui cetățean rus sub pavilionul Republicii Moldova? Este oare primul caz în care o navă abandonată reprezintă o amenințare? Ce legătură poate avea pandemia Covid-19 cu acest incident?
Cele aproape 2750 de tone de nitrat de amoniu care au fost detonate și au dus la respectiva tragedie sunt în strânsă legătură cu nava Rhosus care a intrat în portul Beirut pe 23 septembrie 2013, după ce a întâmpinat dificultăți tehnice.

Curios însă că acest nitrat de amoniu a fost confiscat de pe o navă cu echipaj ucrainean, o navă care era sub pavilionul Republicii Moldova care avea destinația Batumi, Georgia - Biera, Mozambic, ajungând în capitala Libanului unde a fost și descoperită încărcătura deosebit de periculoasă, care a fost mai apoi abandonată și trecută în posesia Libanului.

Din păcate, nu putem să nu vorbim și despre rolul Republicii Moldova în acest sens, pentru că nu este prima dată când apar informații în presa internațională referitoare la modul dubios în care circulă navele sub pavilion moldovenesc în apele internaționale, de asemenea și modul fraudulus în care se obține acest pavilion, cu o mită care variază de la cateva mii de euro, până la câteva zeci. Iar ca de fiecare dată, ne-am obișnuit cu o tăcere, nu avem până la acest moment o reacție a autorităților moldovene.

Această explozie, din punctul meu de vedere stârnește o foarte mare îngrijorare prin simplul fapt că la o distanță foarte mică de România, de mai puțin de 200 de kilometri, avem depozitul militar de la Cobasna, în nordul Transnistriei, unde sunt depozitate 22 000 de tone de material explozibil, arme și muniție sovietică pe care le controlează chiar trupele rusești. Practic depozitul militar de la Cobasna, păzit de 1500 de soldați ruși reprezintă o bombă cu ceas care poate provoca un dezastru de zece ori mai mare, un dezastru atât uman cât și ecologic. De aceea obiectivul de lichidare al depozitului de la Cobasna ar trebui să fie tratat de comunitatea internațională și soluționat imediat pentru a evita o catastrofă umană și materială precum cea din Beirut.

Republica Moldova rămâne în lista neagră a navigației maritime internaționale, deoarece în ultimii ani, nave cu pavilion moldovenesc au fost implicate în mai multe scandaluri internaționale, legate de abandon al navei, naufragii, trafic de persoane, intrări în porturi controlate de separatiști, dar și trafic de arme și droguri. Un caz celebru în presa internațională a fost nava Breath înregistrată în Republica Moldova, care a fost depistată în Spania cu 1,4 tone de cocaină la bord și nu este singurul caz de acest gen.

Este explozia respectivă un caz izolat? Și ce legătură ar putea avea pandemia Covid-19 cu incidentul din Beirut?

Consecințele abandonului navelor este o problemă larg răspândită, dar rareori la fel de vizibile și de impact precut abandonul încărcăturii din capitala Libanului.
Astăzi navele și depozitele abandonate reprezintă diferite tipuri de amenințări pe tot globul. Chiar dacă toată atenția este canalizată asupra dezastrului din Beirut, un incident asemănător apare tot în Orientul Mijlociu, dar care de data aceasta nu este atât de mediatizat ca primul. FSO Safer, tanker-ul folosit pentru depozitarea unor combustibili a fost abandonat acum câțiva ani de către o companie din Yemen pentru a menține o operațiune militară activă în caz de război. Ironia sorții o face că această bombă plutitoare este amplasată într-una dintre cele mai aglomerate benzi de transport din lume, la câțiva kilometri de țărm.

Există totuși relativ puține nave abandonate care pot duce la asemenea catastrofe devastatoare, însă există și sute de mii de navigatori care sunt direct afectați de problemele abandonului pe mare. Problema a devenit mult mai seriosă în timpul pandemiei Covid-19, deoarece criza economică subită a determinat companiile de transport maritim să-și abandoneze navele, iar majoritatea țărilor au adoptat controale de frontieră stricte, care împiedică navigatorii străini să debarce în porturi. Drept urmare, în prezent, zeci de mii de navigatori sunt prinși pe mare. Acești navigatori prezintă, de asemenea un risc foarte mare de a contracta și de a răspândi coronavirusul la bord.

În concluzie, legătura dintre corupția din Republica Moldova și explozia din Liban este una extrem de vizibilă. Navele cu pavilion moldovenesc au fost implicate întotdeauna în diverse sheme de corupție și trafic de droguri. Iar obținerea unui pavilion sub auspiciul Republicii Moldova a putut fi obținut în mod fraudulos cu o mită considerabilă. Tragedia din Beirut nu poate fi considerată în nici un fel un caz izolat, deoarece își are rădăcinile într-un lanț de acțiuni mai mult sau mai puțin obscure, de la posibila corupție a autorităților moldovenești, până la incompetența și neglijența autorităților libaneze.

Laurențiu Pleșca
este asistent de proiect în cadrul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. Este licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, în prezent fiind masterand la aceeași facultate, Programul de Studii Europene. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană și rusă. Principalele sale puncte de interes în domeniul politic sunt: dezvoltarea economică a României în cadrul UE, securitatea UE, Parteneriatul Estic. De asemenea, îl preocupă integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.

 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus