Actualitate

Transnistria, încotro?

În condițiile în care regiunea transnistreană se confruntă cu o serie de probleme și riscuri economice majore, printre care creșterea deficitului contului curent de la 41,5 la sută în 2004 la circa 90 la sută în 2011, dar și o datorie publică de 450 la sută, estimativ, din Produsul Regional Brut, ar fi indicată o deschidere comercială largă și acces cât mai liber la piețele de desfacere externe.

Drept urmare, specialiștii din cadrul Centrului analitic independent „Expert-Grup” au analizat impactul viitoarei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) între RM și UE asupra regiunii transnistrene, dar și asupra relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol.

Potrivit analiștilor economici de la „Expert-Grup”, ZLSAC, ca parte a Acordului de Asociere, ar atrage o serie de implicații majore, din punct de vedere economic, politic și juridic și care vizează, implicit, și regiunea transnistreană. „Și, cel mai important, odată cu crearea unei zone de liber schimb cu UE, va fi redusă influența geopolitică excesivă pe care o are Federația Rusă asupra R. Moldova”, a spus economistul Adrian Lupușor.
Totuși, eventuala semnare a documentului reprezintă şi un risc major, deoarece, în prezent, Chişinăul nu poate să garanteze implementarea efectivă şi uniformă a Acordului în teritoriul pe care nu-l poate controla. „R. Moldova poate avea probleme în asigurarea respectării regulilor de origine pentru exporturile efectuate de companiile transnistrene, chiar şi în cazul când acestea sunt înregistrate la Chişinău”, a precizat Adrian Lupușor.

Impactul Acordului ZLSAC asupra Transnistriei

Totuși, studiul arată că ZLSAC ar putea aduce o serie de avantaje, inclusiv certitudine și stabilitate economică pentru regiunea separatistă. Astfel, experții au argumentat că, ulterior introducerii ZLSAC, va avea loc îmbunătățirea condițiilor comerciale, creșterea utilității consumatorilor, întrucât va fi o diversitate mai mare de produse disponibile pe piață, valorificarea potențialului agricol, dar și creșterea investițiilor de capital în autoproclamata RMN.


Transnistria va refuza să implementeze Acordul?

Deși experții economici din regiune anticipează efectele pozitive ale ZLSAC asupra Transnistriei, potrivit lor, „interesele politice și influența covârșitoare a Federației Ruse, cel mai probabil, vor determina autoritățile să adopte un caracter totalmente irațional din punct de vedere economic”. Mai mult, implementarea Acordului ZLSAC doar pe teritoriul din dreapta Nistrului, în paralel cu anularea Preferințelor Comerciale Autonome de care beneficiază la momentul actual țara noastră, inclusiv Transnistria, nu este o soluție bună, deoarece conflictul ar putea să se intensifice, dar nu să fie aplanat.

Așadar, experții economici au prezentat şase scenarii de evoluţie a situaţiei, în cazul în care Transnistria nu acceptă ZLSAC, una dintre opţiunile analizate fiind instituirea unei frontiere vamale între Moldova și Transnistria. „Beneficiul ar fi securizarea fluxurilor comerciale între UE şi Moldova, iar riscul unei asemenea opţiuni poate duce la inversarea actualului curs de reunificare a ţării, la izolarea internaţională a regiunii şi poate provoca confruntări în zona de securitate”, menționează expertul.

În consecință, experții opinează că soluția optimă este ca UE să accepte implementarea ZLSAC pe întreg teritoriul RM, concomitent cu asigurarea unui control riguros a tuturor mărfurilor care intră sau ies din autoproclamata RMN.
„Iar într-un final, accentuăm că abordarea strategic corectă este ca integrarea europeană a Moldovei să fie tratată drept o condiție prealabilă pentru reintegrarea țării, și nu invers, întrucât ameliorarea climatului de afaceri, creșterea competitivității economiei și a nivelului de trai al populației ca efecte scontate ale apropierii de UE, vor facilita reintegrarea țării”, a menționat Valeriu Prohnițchi, directorul executiv al Centrului analitic independent „Expert-Grup”.

De cealaltă parte, Cornel Ciurea, expert la IDIS „Viitorul”, a remarcat că o asemenea abordare este un pic eronată şi că procesul de reintegrare trebuie să meargă în pas cu integrarea în UE şi nicidecum ulterior acestui proces.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *