„Trigonul” Basarabiei moldave

Anatol Ştefaneţ s-a născut pe 23 ianuarie 1956, în satul Grinăuţi, raionul Râşcani, baştina cunoscutului scriitor Spiridon Vangheli. Când avea opt ani, familia trece cu traiul la Bălţi, unde tatăl său îl dă pe micuţul Anatol la Scoala de muzică pentru copii. Aici învaţă vioara. În 1972 este admis la Colegiul de muzică din capitala nordului, pe care l-a absolvit în 1978. Tot în acel an vine la Chişinău, unde se angajează în Orchestra „Lăutarii”. În 1980-1984 este violonist al Orchestrei Ansamblului de dansuri populare „Joc”, apoi revine la „Lăutarii”, unde activează până în 1992. Tot atunci, creează formaţia „Trigon”, cu care a concertat în lumea întreagă, interpretând muzică jazz în stil folcloric.

„Totul a început de la bunelul Toader”

Dinastia de artişti Ştefaneţ a început de la bunelul Toader, vestit lăutar din părţile nordului. Născut în 1900, el a avut patru feciori: Aristide cânta la acordeon şi la vioară; Sergiu – la trompetă; tatăl lui Anatol, Ion, – la trompetă şi la saxofon; Gheorghe – la clarinet şi la taragot. Aristide a avut mai mulţi copii, dar numai fiica Tamara a fost pasionată de muzică, studiind ţambalul la Colegiul de muzică din Bălţi. Sergiu a crescut doi feciori. Valeriu a studiat la acelaşi colegiu din Bălţi şi la Conservatorul din Chişinău. Acum e trompetist într-o orchestră militară din Moscova. Tudor e clarinetist.

Bunelul Toader Ştefăneţ

Tatăl lui Anatol are trei feciori, el fiind cel mai mare. Alexandru e violonist. A cântat în Orchestra „Lăutarii”, în prezent e stabilit cu traiul pe Insulele Canare, unde cântă în restaurante şi cafenele. Tot acolo se află şi mezinul Sergiu, care a fost instrumentist în Orchestra „Busuioc moldovenesc”, condusă de Mihai Amihalachioae, la „Fluieraş”-ul lui Serghei Lunchevici şi profesor la Conservatorul din Chişinău. El posedă mai multe instrumente muzicale: clarinetul, saxofonul, fluierul şi cavalul.

Fratele bunelului

Ultimul frate al bunelului, Gheorghe Ştefaneţ, clarinetist şi taragotist, a lucrat mai mulţi ani în Orchestra „Lăutarul” din Bălţi, la Colegiul de muzică din localitate, iar în prezent e profesor la Colegiul de muzică „Ştefan Neaga” din Chişinău. El are trei feciori. Eduard a absolvit Colegiul „Ştefan Neaga” şi Conservatorul din Chişinău şi a fost angajat acordeonist în Orchestra „Lăutarii”. Tot aici a activat şi fratele său, violonistul Marcel Ştefaneţ. Împreună au înfiinţat formaţia „Transatlantica”, un proiect de mare anvergură, cu care au lansat un album muzical şi au participat la mai multe festivaluri internaţionale. La „Lăutarii” a cântat şi fratele lor, Veaceslav, violonist. Actualmente, ne povesteşte Anatol, orchestra fraţilor Ştefaneţ activează mai mult în spaţiul audiovizualului.

Anatol Ştefăneţ în braţele mătuşii sale


Eugenia şi Ion Ştefăneţ cu cei trei feciori ai lor

Hai-hai, cu căruţa! În turnee, pe la nunţi şi cumetrii…

Bunelul Toader, împreună cu cei patru feciori ai săi avea o formaţie. Cu ea cânta pe la nunţi, cumetrii, înmormântări şi la alte ceremonii din satele vecine: Recea, Ochiul Alb, Sofia, Pelinia – peste tot, unde se putea ajunge cu o căruţă în anii ’50. „Erau angajaţi de vineri până miercuri. Miercurea se întorceau acasă, bunica le făcea baie cu apă de ploaie, îi hrănea, se odihneau şi vineri îi încărca în căruţă şi porneau iarăşi „în turnee”, îşi aminteşte Anatol. Aşa a durat mai mulţi ani la rând, până când feciorilor le-au crescut copiii şi s-au divizat în mai multe formaţii.

Surcica… sare departe de la trunchi
La început, lui Anatol Ştefaneţ nu-i plăcea vioara – vroia să devină acordeonist. Treptat, a îndrăgit-o atât de mult încât dorea să nu se mai despartă de ea niciodată. Era obsedat de folclor. „Se hrănea” cu folclorul românesc interpretat de nume notorii – Floarea Cioacă, Ion Drăgoi, Efta Butoca (un virtuoz viorist din Banat), Alexandru Ţitruş, Dumitru Potoroacă, nemaivorbind de Gheorghe Zamfir, Tony Iordachi, Simion Stanciu, Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Ioana Radu…

Vioara-inima şi sufletul lui Anatol Ştefăneţ

„Tot ce ascultam la radio Bucureşti şi TVR înregistram pe bandă de magnetofon. Mi-am construit şi o antenă specială, ca să recepţionez postul TVR1. Mă sculam în fiecare noapte la ora 3.30, ca să privesc emisiunea „Din comoara folclorului românesc”, ne povesteşte Anatol.
Prima orchestră de muzică populară în care a activat a fost cea a Şcolii feroviare nr. 4 din Bălţi, condusă de Ion Barbăroşie. „Era pe atunci singura şcoală din Moldova care avea o orchestră de muzică populară”, spune Anatol. Cea de-a doua a fost Orchestra de muzică populară a trustului de construcţie din capitala nordului, dirijată de bucovineanul Călin Roman, unde a debutat în calitate de solist, rânduindu-se cu un alt viorist, „o concurenţă loială, dar permanentă”. A urmat Orchestra de muzică populară „Lăutarul”, condusă de Dumitru Căldare, ca mai târziu să ajungă la „Lăutarii” lui Botgros, „Joc”-ul lui Vladimir Curbet şi, în sfârşit, la formaţia sa – „Trigon”.

„Trigon” – visul de aur
Formaţia „Trigon” a fost cea la care a visat dintotdeauna. „Întâmplarea a făcut să-l întâlnesc pe pianistul Mihail Arpentin, care mi-a sugerat ideea de a improviza în stil folcloric. El a fost cel care mi i-a recomandat pe muzicienii Sergiu Testemiţeanu (chitară-bas) şi Oleg Baltaga (percuţie). M-am ataşat de această idee şi de aici a pornit calea victorioasă a formaţiei „Trigon”, ne spune, nu fără mândrie, Anatol Ştefaneţ.
Până în prezent a editat 11 albume muzicale, primul – de muzică populară – fiind înregistrat în Franţa: „Moldavie l’art deu bratch”. Debutul de aur însă a fost în 1994, când Compania belgiană SILEX a lansat CD-ul „The Moldavian in jazz”, care i-a adus un renume european „Trigonului” şi a fost menţionat de Academia Franceză a Artelor drept cel mai bun CD al anului. „Trigon” a efectuat numeroase turnee în România, Bulgaria, Norvegia, Lituania, Spania, Italia, Germania, Rusia, Danemarca, Olanda, Polonia, Noua Zeelandă, Letonia, Belarus, Anglia, Cehia, Austria, Grecia, Franţa şi în multe alte ţări, muzica formaţiei fiind difuzată la cele mai prestigioase posturi de radio şi TV din lume.

Formaţia „Trigon”: Anatol Ştefaneţ (vioară), Alexandru Arcuş (flaut), Dorel Burlacu (pian şi muzicuţă) şi Gari Tvedrohleb (percuţie)
7.Anatol Ştefaneţ cu regina-vioara

„Trigon” organizează la Chişinău Festivalul Internaţional de muzică de jazz, la care participă cele mai renumite formaţii de pe mapamond. Festivalul se desfăşoară în prima lună de toamnă, anul curent ajungând la ediţia a X-a.

Ar fi încă multe de spus despre Anatol Ştefaneţ şi formaţia sa. În lipsă de spaţiu, îndemnăm cititorii să-l asculte în sălile de concert sau să acceseze site-ul formaţiei: www.trigonjazz. com.