Ultima oră

Un cutit in inima Academiei

Guvernul a propus sa fie comasate doua centre stiintifice ale ASM – Institutul de Filologie si Institutul Patrimoniului Cultural. Potrivit savantilor filologi, prin aceasta se urmareste, de fapt, desfiintarea Institutului de Filologie, singura institutie de la ASM care s-a pronuntat cu argumente stiintifice, in anii 1988-1999, in apararea limbii romane. Propunerea guvernului a fost adusa la cunostinta savantilor in cadrul sedintei de joi, 28 mai, a Consiliului suprem si de dezvoltare al Academiei de Stiinte a Moldovei de catre presedintele ASM, acad. Gheorghe Duca.

Vineri, problema a fost pusa in discutie si la adunarea generala a colectivului Institutului de Filologie. Directoarea acestuia, dr. Ana Bantos, a spus ca motivul invocat a fost ca institutul este prea politizat, iar cel oficial e legat de „optimizarea” institutiilor academice, in legatura cu criza financiara. Ea a declarat ca institutul respectiv, fiind unul de cercetare, nu este preocupat de politica. Institutul de Filologie sta la baza academiei, avand cele mai vechi traditii. In baza lui au generat alte institute, inclusiv Institutul Patrimoniului Cultural. „Nicaieri nu exista o academie nationala din care ar lipsi un institut de filologie autonom”, a mai spus Ana Bantos.

Amintim ca Institutul de Filologie a fost creat in urma restructurarii din 2006, prin comasarea a trei institute cu profil filologic (Institutul de Lingvistica, Institutul de Literatura si Folclor si Centrul National de Terminologie) si a devenit un centru de investigati in masura sa satisfaca imperativele cercetarilor fundamentale si aplicate in domeniile lingvistic, istorico-literar si teoretico-literar, folcloristic si terminologic.

In discursul sau, acad. Mihai Cimpoi a constatat ca insusi actul de lichidare a institutului este unul politic. Ideea, a opinat el, vine de la vicepremierul Victor Stepaniuc. „E o incercare de surpare a temeliei nationale a Academiei, or academiile se construiesc pe baza de spiritualitate, de studiere a valorilor nationale”, a adaugat acad. Mihai Cimpoi. La randul sau, criticul Ion Ciocanu a spus ca tentativa de lichidare a institutului este o lovitura data limbii si literaturii romane.

Adunarea a adoptat o rezolutie prin care condamna intentia guvernului, considerand inadmisibila desfiintarea Institutului de Filologie. Totodata, ea atrage atentia organismelor europene si internationale asupra adevaratelor motive care stau la baza intentiei de lichidare a Institutului de Filologie, mascata prin comasarea lui. Astazi, o comisie creata cu aceasta ocazie, din care fac parte Ion Druta, Haralambie Corbu, Mihail Dolgan s.a., urmeaza sa decida soarta acestei institutii.

Reactiile savantilor

  • Anatol Ciobanu, membru-corespondent al ASM:

„Filologia nu submineaza statul”

Sunt categoric impotriva lichidarii Institutului de Filologie. Fiinta fiecarui neam este limba si literatura. Filologia a fost dintotdeauna pe planul intai. Pentru ca, daca piere limba, piere si poporul. In loc sa dezvoltam limba, mai cu seama cand ea este stramtorata de cea rusa, noi o punem la zid. Institutului de Istorie deja a fost comasat, acum s-au apucat de cel de Filologie. E un plan diabolic. Pentru ca filologia este fata unui popor. Este trist de tot, daca va fi lichidat acest institut. Spunea regretatul academician Nicolae Corlateanu ca noi, filologii, suntem copii nedoriti, deoarece ne zbatem pentru adevar. Suntem nedoriti, insa cei de sus trebuie sa ne suporte. Filologia nu submineaza statul. In lume sunt mai multe state cu doua limbi, asa cum si noi, ca si fratii nostri de peste Prut, vorbim limba romana.

  • Acad. Mihai Cimpoi:

„Intentia de comasare este, de fapt, una de lichidare”

Aceasta actiune a guvernului face parte din politica diabolica de distrugere a culturii nationale si de impunere a unor neadevaruri privind limba si istoria promovata sistematic in anii guvernarii comuniste. Activitatea Institutului de Filologie este de natura stiintifica si nu este politizata sub niciun aspect. Politizata este atitudinea fata de institut a autoritatilor care incearca sa subordoneze stiinta scopurilor antinationale si tendintelor de resovietizare si de reactivare a dirijismului jdanovist si a notiunilor staliniste. Intentia de comasare este, de fapt, una de lichidare a unui institut care raspunde imperativelor integrarii europene, studiului intercultural, dialogului valoric-continental si imbunatatirii situatiei lingvistice catastrofale din republica.

  • Tudor Colac, doctor in etnologie:

„Suntem unica tara din Europa fara o arhiva nationala de folclor”

In ultimii ani, folcloristica si folclorul cunosc o marginalizare si discreditare sinonima cu deznationalizarea bine programata: mai intai a fost lichidat Institutul de Etnografie si Folclor, apoi Centrul de Folclor din cadrul Institutului academic, iar acum si Sectorul de folclor este amenintat cu disparitia. Oare prin aceasta  nu se urmareste vadit un obiectiv diabolic – acela de a deveni o tara neeuropeana? Si asta in timp ce suntem unica tara din Europa fara o arhiva nationala de folclor, iar activitatea sistemica in domeniul culturii populare este substituita cu diferite caravele gen struto-camila.

 

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *