Cu toate că începutul scrutinului s-a evidenţiat printr-o pasivitate deranjantă, până la închiderea secţiilor de votare din RM la urne s-a prezentat mai mult de jumătate din populaţia cu drept de vot (59,10%). Alta a fost situaţia peste hotarele republicii, unde interesul moldovenilor pentru alegerile parlamentare de duminică a depăşit aşteptările autorităţilor. La secţiile de votare din Italia, România, Rusia sau Portugalia s-au format cozi imense. Drept urmare, la unele birouri electorale s-au terminat buletinele de vot, deşi sute de oameni mai aşteptau afară pentru a-şi exercita dreptul constituţional. Ieri, într-o conferinţă de presă, Iurie Ciocan, secretarul CEC, a caracterizat astfel situaţia creată: „Noi am căzut în plasa propriului succes, adică, am reuşit să convingem un număr extrem de mare de alegători să voteze, ceea ce, din păcate, ne-a creat anumite probleme”. Pentru a asigura dreptul tuturor la alegere, CEC a decis să permită utilizarea unor foi A4 cu titlu de buletin de vot. De acest gen de buletin au beneficiat 919 cetăţeni ai RM din oraşele Paris (512), Padova (170), Moscova (152) şi Roma (74). Potrivit CEC, voturile de pe foile A4 nu sunt în măsură să schimbe rezultatele finale ale alegerilor, iar valabilitatea acestora va fi decisă de către Curtea Constituţională.
Contactat de TIMPUL, Alexandru Arseni, doctor în drept constituţional, ne-a spus că, „dacă pornim de la prevederea constituţională – dreptul de vot al cetăţeanului -, atunci aceste abateri, care s-au făcut cu consimţământul CEC, dar nu la decizia secţiilor de votare, pot fi acceptate ca valabile”. Arseni crede însă că, ţinând cont de actuala componenţă a Curţii Constituţionale, ai cărei membri „sunt cam rătăcitori”, e greu de presupus ce va decide instanţa referitor la voturile de pe A4.
Se pare că insuficienţa buletinelor de vot la unele secţii îşi găseşte explicaţia în legislaţie. Articolul 29 din Codul Electoral prevede că pentru un birou electoral nu pot fi eliberate mai mult de 3.000 de buletine. „Dacă sunt mai mulţi cetăţeni, atunci trebuie să fie deschise mai multe birouri electorale”, ne-a spus Iurie Ciocan.
Voturile din diasporă au mers spre PLDM (31.975), PL (16.299), PD (5.693) şi PCRM (4.351). Ieri, după procesarea a 97,5% din totalul proceselor-verbale, doar patru partide politice au trecut pragul electoral de 4%. PCRM a acumulat 39,9% (43 mandate), pentru PLDM au votat 29% (31 mandate), PDM a obţinut 12,8% de voturi (15 mandate), iar PL – 9,6 % (12 mandate). Astfel, Republica Moldova poate intra într-un nou impas politic, ieşirea din care depinde de posibilele iniţiative ale liderului PLDM, Vlad Filat, dar şi de manevrele liderului PD, Marian Lupu.
[UPDATE] După procesarea a 100 % din procesele verbale, comuniştii au mai pierdut un mandat. Astfel, repartizarea voturilor arată astfel: PCRM a acumulat 39,3% (42 mandate), pentru PLDM au votat 29,4% (32 mandate), PDM a obţinut 12,7% de voturi (15 mandate), iar PL – 10 % (12 mandate).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
