TRĂSNEA&K°club

Un scriitor in biblioteca

Pe Alexandru Horatiu Friscu l-am descoperit mai demult prin versurile satirice si publicistica sa aparuta in presa, mai cu seama – in „Literatura si Arta”. Iar pe 8 noiembrie 2003, l-am intalnit la congresul de constituire a Uniunii Scriitorilor (de alternativa) „Nistru”. Ma miram si eu ce cauta el in sala, privindu-i pe cei cativa scriitori cocotati in prezidiu alaturi de Voronin, care, rosu la fata si obosit de-a binelea, mereu intindea mana spre sticla cu apa minerala de pe masa.

La randul sau, Alexandru din cand in cand arunca privirea spre mine, punandu-si, probabil aceeasi intrebare: ce caut printre acesti insi? Costica Munteanu, naivul de el, ne vedea deja in randurile organizatiei sale. Mai tarziu, Alexandru a publicat un articol dur in „Literatura si Arta”, iar eu – in TIMPUL, ambii demascand farsa pusa la cale de comunisti – de a crea uniuni de creatie si sindicate de alternativa, pentru a dezbina societatea in „ai nostri” si „ai vostri”, „opera” care continua si in prezent.
De cativa ani buni, il vad trecand pragul redactiei noastre, unde publica, aproape in fiecare numar, versuri satirice si epigrame in TIMPUL Satiric. Stand de vorba la o tigara, zilele trecute mi-a daruit cateva din cartile sale. Asa am aflat ca s-as nascut pe 13 august 1949, in Cotiujeni, Briceni, care e satul de bastina al regretatului meu coleg – si al lui Gheorghe Budeanu, si al lui Ion Diviza – Virgil Bohantov. A urmat scoala medie din sat, apoi Facultatea de Bibliologie a Universitatii de Stat din Chisinau. De atunci, este sef de filiala a Bibliotecii municipale „B. P. Hasdeu”.

Alexandru Horatiu-Friscu este, cu adevarat, omul de biblioteca, dar si omul cu verticalitate. In prefata cartii sale de publicistica „Greaua iesire din simulacru” el face un adevarat rechizitoriu comunismului. „Dintre toate bolile care s-au abatut asupra omului de-a lungul existentei sale, doua mi se par cele mai stupide – raia si comunismul. Daca raia, boala cutanata, se trateaza aproape totalmente, comunismul s-a dovedit a fi o boala mintala si sunt foarte rare cazurile cand individul scapa teafar”, afirma el in prefata cartii.

In publicistica fiind destul de serios, versurile sale satirice si epigramele cu adresa semnate de el te fac sa te… prapadesti de ras. Pe scurt, este omul inzestrat cu harul umorului. Totusi, vreau sa-l iau in serios la aceasta aniversare, sa-i strang mana si sa-i urez din toata inima: „La multi ani, Alexandre!”.

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *