Atitudini

Uniunea Europeană nu e dracul!

Asta a fost aşa ca în vechiul proverb: un nebun aruncă o piatră în apă şi zece înţelepţi nu o pot scoate. Dacă s-ar fi rezumat doar la afirmaţiile sale homofobe şi antieuropene, aş fi putut spera că vorbeşte din naivitate. Dar în momentul în care a început cu discursul politic pro-Iurie Roşca şi anti-AIE, m-am sufocat de dezgust.

Eu am absolvit Teologia. Facultatea cu licenţa în Dogmatică şi un master în Sistematice-Biblice cu dizertaţia la Spiritualitate. Examenele se susţineau cu seriozitate, nu cum am înţeles că susţin unii preoţi din RM la Kiev. Fiindcă nu puţini s-au prezentat doar la admitere şi la absolvire.

Am crescut în Banat şi am învăţat să „suport” gândul că suntem cea mai occidentalizată zonă a României. Şi la propriu, şi la figurat. Am crezut întotdeauna că, dacă voi merge mai la Răsărit, Biserica trebuie să fie mai puternică. Deşi eu eram foarte mulţumită cu preoţii şi bisericile de la noi. Sigur că încercam să îmi imaginez cât de bine o fi mai spre Moldova.

Ce şoc am avut, nu mai povestesc acum. Şi dacă am vreo suferinţă astăzi în Chişinău, de aici mi se trage! Am avut ocazia să aflu rapid ce e cu „sfinţii” şi „harismaticii” din RM.

De ce scriu asta? Ca să le spun tuturor moldovenilor de bună-credinţă că la mine acasă, în Banat, în Uniunea Europeană, sunt preoţi foarte buni. Să le spun că diferenţa dintre slujbele din România şi cele din RM e, din păcate, colosală. Să le explic că au existat foarte mulţi „pravoslavnici” basarabeni, din rândul preoţilor, care s-au grăbit să-l arate cu degetul pe Mitropolitul Banatului, să-l numească eretic şi să îl acuze pentru (ce?) atitudinile lui ecumenice.

De ce povestesc aceste lucruri? Ca să afle cei cu inimile curate că Uniunea Europeană nu e dracul! Că ortodocşii adevăraţi nu fac proteste cu Iurie Roşca. Că problema homosexualilor şi a desfrânatelor ar trebui stârpită mai întâi dintre noi (ştiţi voi care noi!), apoi să îndrăznim să o folosim ca pretext pentru manipularea credincioşilor în scopuri politice.

Dezamăgirea când un ateu înjură preoţimea a fost concurată în sufletul meu de atitudinea episcopului Marchel. Fiindcă în secolul trecut din Est s-au închis bisericile şi din Vest au început să fie deschise. Că pe vremea lui Stalin, Sinodul Bisericii Ruse a rămas cu trei arhierei, restul au fost omorâţi. Aşa că să nu îmi spună mie episcopul de la Bălţi cine distruge Biserica! Fiindcă în Banat nu se cresc copiii din flori ai monahilor! Şi nu se sfinţesc casele cu bidineaua! Şi la înmormântări nu sunt secătuiţi oamenii cu porci înjunghiaţi şi căldări de găluşte!

Fiindcă ştiu că ortodoxia nu e arhiereul de la Bălţi. Dorinţele ortodocşilor nu sunt protestele lui Iurie Roşca! Uniunea Europeană nu a afectat cu nimic parohia (bănăţeană) din care vin. Pentru că destul noroi ni se aruncă în faţă prin campaniile anticlericale, nu mai avem nevoie ca însuşi clerul să ne facă de ruşine! Nu târâţi numele Bisericii lui Hristos în campaniile lui Roşca şi ale nimănui. Fiindcă împărăţia noastră (a tuturor creştinilor) nu e din lumea asta.

(Am văzut şi în Moldova preoţi de treabă. De obicei – cei pe care nu-i cunoaşte nimeni. Şi care – bineînţeles! – nu se amestecă în jocuri politice.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *