Care, de fapt, este deosebirea între liberali şi partidele de stânga? Liberalii spun: statul nu trebuie să intervină, avem economie de piaţă care aşează totul la locul lor. Liberalismul nu exclude componenta socială, dar face abstracţie aproape de tot ceea ce se numeşte coeziunea socială, solidaritatea socială. Partidul Democrat declară că ia ca model socialismul suedez. Suedia este o ţară capitalistă, o economie de piaţă. Simplificând lucrurile spunem că nu suntem nici pe departe o economie de piaţă dezvoltată, nu suntem nici pe departe o democraţie matură şi atâta vreme cât există probleme în societate statul nu are dreptul nici moral, nici formal să nu intervină.
Paradoxal, dar am avut 8-9 ani de creştere economică şi am sărăcit în continuare. Spunea cineva şi avea dreptate, am avut creştere economică fără dezvoltare. Şi în situaţia în care creşterea economică nu a dus la reducerea sărăciei, nu a dus la dezvoltarea infrastructurii, înseamnă că ceva nu funcţionează normal. Nici sistemul economic, nici cel social. Înseamnă că statul trebuie să revină şi să-şi aducă aminte că, de fapt, are şi funcţia de redistribuire. Statul trebui să revină şi prin politica fiscală să-şi ducă până la capăt această funcţie. De ce nu funcţionează? Pentru că sistemul de administrare fiscală nu merge până la capăt, sistemul de administrare la nivel de vamă nu merge până la capăt. Înseamnă că sistemul de ajutor social nu merge până la capăt. Dacă aceste mecanisme ar funcţiona, opt ani de creştere economică ar trebui să aducă mai mulţi bani la buget, programe sociale mai solide, care ar trebui cel puţin să nu ducă la pauperizarea în continuare a societăţii. Atunci când 60-70 la sută din populaţie se află în sărăcie sau sărăcie extremă, când veniturile oamenilor cresc mai încet decât preţurile, nu putem spune că avem un spor de productivitate, ba din contra productivitatea creşte nu pentru că suntem mai productivi, dar că pleacă oamenii din ţară şi atunci statul trebuie să revină cu o prezenţă mai solidă în aceste fenomene. Asta nu înseamnă că nu vor fi respectate principiile de piaţă, că va constrânsă iniţiativa privată, nu, asta înseamnă că statul trebuie să-şi revadă rolul lui în procesele economice prin politica fiscală, bugetară etc. Şi componenta socială trebuie să fie una mult mai serioasă.
Ce aveţi în vedere când spuneţi mult mai serioasă ?
Sondajele ce arată. pe oameni îi deranjează lipsa locurilor de muncă şi faptul că preţurile cresc mai rapid decât veniturile. Şi atunci un partid de stânga spune: oameni buni, dacă noi vedem că ceva se întâmplă cu preţurile, atunci să se intervină. Statul nu trebuie să lupte cu creşterea preţurilor, statul trebuie să monitorizeze situaţia pentru a vedea în ce măsură scumpirile sunt argumentate din punct de vedere economic. Iar dacă adaosul este înalt, să fie impozitat. Poţi să ai şi 300% de rentabilitate, dar supraprofitul ţi-l iau sub formă de impozite, asta este misiunea statului. Prin politica fiscală, bugetară statul trebuie să colecteze suficiente resurse pentru a acorda compensaţii persoanelor a căror veniturile cresc mai încet decât preţurile. Aceasta este o politică corectă ce nu atentează la principiile economiei de piaţă, dar este o politică socială.
Oamenilor sănătoşi în plină putere statul trebuie să le asigure un loc de muncă bine plătit, iar oamenii care nu au posibilitatea să se întreţină trebuie să fie ajutaţi astfel ca nivelul lor de trai să nu scadă.
Cu preţurile la medicamente se pare această monitorizare nu a mers?
Care este deosebirea între ministrul Economiei Lazăr şi colegii noştri liberali? Ei spuneau, nu vă supăraţi, noi avem economie de piaţă, nu ar trebui să intervenim în genere. Am propus limitarea adaosului comercial la mărfurile socialmente importante. Aceasta este politică de stânga. Statul nu se face că nu plouă, ci vine cu un mecanism ce prevede limitarea adaosului comercial şi monitorizarea pe lanţ al preţurilor. Am pierdut vreo jumătate de an până a fost acceptată ideea cu limitarea adaosului. Iar ideea monitorizării pe lanţ a preţurilor a fost dată peste cap. Am propus să monitorizăm preţurile fără a atenta la principiile economiei de piaţă şi fără a crea agenţii. Acum, pe sfârşit de an, domnul prim-ministru s-a preocupat de problema creşterii preţurilor şi a propus să fie creată o agenţie, Nu trebuie să creăm agenţii noi. Ar trebui să sporim eficienţa Agenţiei pentru protecţia concurenţei, să facem un sistem normal de coordonare şi interacţiune între vamă, fisc şi centru. Nimic mai mult, instituţiile acestea trebuie să funcţioneze.
În calitate de ministru al Economiei şi Comerţului eram gata să-mi iau responsabilitatea de a coordona acest mecanism. Până la urmă a fost pus în răspunderea Ministerului Finanţelor şi astăzi constatăm că nu funcţionează. Aceste au fost idei de stânga pe care noi în cadrul acestui Guvern nu le-am putut promova pentru că am fost în minoritate.
O altă problemă este protecţia drepturilor consumatorilor. Aceasta este una din funcţiile statului. El nu are dreptul să se autoizoleze în cazul în care oamenii sunt amăgiţi la cântar, când li se dă o marfă de proastă calitate.
Dar şi liberalii sunt preocupaţi de probleme sociale şi bunăstarea populaţiei. Sau nu am dreptate?
Şi aici trebuie să fim oneşti. Ceea ce mă face pe mine şi pe colegii mei din Partidul Democrat să spunem că noi avem cea mai solidă bază socială est faptul că şi liberalii vin cu idei de stânga. Jos sărăcia este mesaj de stânga. Numai pentru că noi şi aici vedem lucrurile diferit. Colegii noştri liberali şi liberalii democraţi au venit cu ideea compensaţiilor sociale. Acesta nu este politică de stânga. De ce? Pentru că noi spunem, simplist vorbind, omul care este sănătos trebuie să fie asigurat cu loc de muncă şi un salariu decent, dacă are calităţi antreprenoriale trebuie să-l fie ajutat ca să-şi înceapă o afacere, iar cel sărac să fie sprijinit cu compensaţii. Liberalii spun, facem legi generale la toţi şi lasă să lucreze.
Politici de stânga nu înseamnă că statul îi dă pomeni omului. Consolidarea agenţiei de atragere a investiţiilor este idee de stânga. Crearea zonelor economice libere la fel, este o idee de stânga. Aceste zone sunt o abatere de la principiile liberei concurenţe. Dar dacă nu vin investiţii, statul trebuie să intervină.
Aceasta este social-democraţie adevărată, când statul este activ. Anumite politici de ajutor social nu trebuie confundate cu politici de stânga. Politica de stânga înseamnă o poziţie mai proactivă a statului dacă el vede că în societate de la sine nu merg nişte procese.
De ce credeţi că pentru Republica Moldova ar fi mai bune politicile de stânga?
În statele europene cu democraţii şi economii de piaţă mature la putere se află partidele populare sau liberale, liberal democrate. Dar noi la ce nivel de dezvoltare suntem? Ne aflăm în tranziţie, iar în această perioadă statul trebuie să aibă un rol mai important, să stimuleze nişte procese care nu merg de la sine. Când spun că statul trebuie să fie mai prezent înţeleg foarte bine că funcţionarii publici trebuie să fie cât mai bine pregătiţi, să facă reforma regulatorie ca să existe mai puţină birocraţie. De aceea spun să facem reforma administraţiei publice centrale să avem funcţionari publici mai buni.
Aţi afirmat că reprezentanţilor PD le-a revenit cele mai dificile dosare şi că aţi fost în minoritate în Guvern. A fost o problemă aceasta?
Acum avem nişte reproşuri, dar Guvernul a făcut foarte multe lucruri bune. Însă şi acest Guvern putea să aibă rezultate mai bune. Fiindcă puteam face alte lucruri în loc să pierd trei-patru luni ca să conving colegii mei din Guvern că statul, de fapt, nu poate să închidă ochii atunci când se întâmplă ceva cu preţurile. Dacă decizia era luată într-o lună, aveam alte rezultatele. Dacă mecanismul de monitorizare a preţurilor lucra ar fi fost mai bine. Ştiţi că Legea parcurilor industriale a stat trei luni fără mişcare în cancelaria de stat. Ne-am convins odată în plus că, în fine, componenta social-democrată să fie mai solidă. Poţi să ai idei foarte bune, dar dacă nu ai instrumentarul ca să promovezi ideile atunci degeaba eşti acolo. Şi noi, spre regret, am fost în minoritate în această perioadă. Rezultatele puteau să fie mult mai bune dacă posibilitatea de decizie a miniştrilor noştri era mai solidă. Suntem gata să refacem această alianţă, dar suntem oameni destul de inteligenţi ca să ne învăţăm cel puţin din greşelile noastre. Spre regret am avut mult populism. Acest Guvern nu a fost o echipă care ar lucra consolidat. Am avut o politică externă dezechilibrată şi de aceea PD spune: suntem gata să refacem această alianţă, dar de data aceasta să avem garanţia că nu se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat. Ceea ce înseamnă că nu vom bate întâi palma ca să facem alianţa şi pe urmă vom scrie programul de guvernare, de data aceasta întâi să facem programul de guvernare, detaliat, în care ideile noastre să se regăsească. Pe urmă vedem cine implementează acest program. Dacă cineva are un ministru al Economiei mai bun, în acceptăm, dacă are un candidat pentru funcţia de ministru al Construcţiilor sau Agriculturii, îl acceptăm. Aşa ar trebui să fie corect.
P
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
