Timpul.md

Politică 18 August 2020 | 11:08

Vara nemulţumirii în Europa de Est. Din Polonia până în Serbia şi din Ungaria până în Rusia liniştea guvernanţilor, mulţi cu tendinţe autoritare, chiar dictatoriale, este perturbată de proteste de stradă

 

Din Ungaria şi până în Bulgaria şi Serbia şi din Polonia până în Belarus, în cea mai mare parte a Europei de Est vara a fost departe de a fi liniştită.

Pe fundalul pandemiei de Covid-19 şi al măsurilor de lockdown şi de distanţare socială, regiunea, unde domnesc de mult timp lideri autoritari sau cu tendinţe dictatoriale, peste lovită de valuri de proteste şi revolte.

Cetăţenii sunt nemulţumiţi de rezultatele alegerilor, de corupţie, de libertăţile îngrădite sau de intervenţiile antidemocratice ale guvernelor, scrie EUobserver. Zgomotul protestelor se aude până la Kremlin, unde ajunge din Rusia răsăriteană.

În Ungaria, la început liberal şi reformator, iar apoi conservator şi chiar anti-UE, premierul Viktor Orban îşi conduce ţara de vreo 14 ani. În Serbia, Aleksandar Vucic, fost ministru al propagandei şi informaţiilor pentru dictatorul Slobodan Milosevic, este într-un fel sau altul la conducere din 2014.

Fostul bodyguard Boiko Borisov ţine frâiele Bulgariei din 2009. În Bielorusia, Aleksandr Lukaşenko, ofiţer de armată, director de bănci şi de ferme şi „ultimul dictator al Europei“ este preşedinte din 1990.

În Polonia, naţionalistul şi conservatorul Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului PiS aflat la guvernare, este în plină campanie de întărire a controlului politic şi asupra economiei.

În Ungaria, la sfîrşitul lunii trecute, mii de oameni au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva a ceea ce ei percep a fi atacuri repetate ale premierului Orban împotriva libertăţii presei. Destituirea editorului şef al principalului site de presă independent al ţării, Index.hu, a fost considerată de mulţi un efort sprijinit de guvern pentru a reduce la tăcere vocile critice din mass-media.

Ministrul ungar de externe, la o conferinţă de presă, a spus că acuzaţiile sunt neadevărate şi că statul nu poate interveni în deciziile unei instituţii mass-media private. „în timp ce mass-media publică acţio­nează deja ca un taur pentru propaganda guverna­men­tală, o parte tot mai mare din media privată ajuge în mînile oligarhilor favorabili gu­vernului“, a explicat Andras Schweitzer, conferenţiar principal la Universitatea Elte din Budapesta.

Aliaţii lui Orban s-au implicat în repetate rînduri în ultimii ani în închiderea publicaţiilor critice la adresa guvernului sau a oamenilor apropiaţi partidului de guvernământ sau în transformarea acestora în presă favorabilă guvernării într-un mod foarte evident. Ce se întâmplă în presă este valabil şi în economie, oamenii partidului Fidesz sau aliaţii acestuia ajungând să controleze o bună parte din serviciile publice sau din companiile care fac afaceri cu statul.


Săptămâna trecută, cele mai mari şase partide de opo­ziţie s-au angajat să for­meze o alinaţă fără pre­cedent contra lui Orban în urmă­toarele alegeri gene­rale, din 2022. Forma­ţiunile îl acuză pe premier că duce Un­­garia spre autori­tarism şi de­parte de valorile demo­craţiei Uniunii Europene. Orban şi partidul său au câş­tigat detaşat şi fără drept de apel din partea opo­ziţiei trei alegeri consecutive începând din 2010, în parte mulţumită modificărilor aduse legilor elec­­torale. Premierul a fost ajutat şi de fărâmiţarea opoziţiei.

În Serbia, stârnite de o decizie a guvernului de a reinstaura carantina în Belgrad, manifestaţiile de luna trecută s-au transformat în proteste contra preşedintelui Vucic, care s-ar fi folosit de pandemie pentru a câştiga alegerile parlamentare. Criticii spun că decizia preşedintelui de a deschide ţara înainte de alegerile din 21 iunie a permis creşterea numarului de cazuri de infecţii cu coronavirus şi de decese, Serbia trecînd brusc de la masuri stricte de lockdown la organizarea a 20.000 de evenimente cu spectatori numeroşi.

„Autorităţile au decis brusc să ridice restricţiile pentru a permite continuarea campaniei electorale şi cîştigarea la mare diferenţă a alegerilor, întrucît aproape toate partidele de opoziţie au boicotat votul“, spune Aleksandar Sekulic, activist pentru drepturile omului din Serbia. O reţea locală de jurnalism de investigaţie (BIRN) a constatat că Belgradul a raportat mai puţine decese cauzate de Covid-19 decât au fost în realitate pentru a merge mai departe cu alegerile. Guvernul de la Belgrad neagă acuzaţiile şi a trecut la investigarea jurnaliştilor de investigaţie.

Protestele din Bulgaria, cel mai sărac stat din Uniunea Europeană, durează deja de mai bine de 30 de zile şi nu dau semne că se apropie de sfârşit. îSolicitînd demisia premierului Boiko Borisov şi acuzînd guvernul de corupţie, protestatarii continuă să iasă pe străzile Sofiei şi ale altor cîteva oraşe bulgare, construind tabere şi blocînd intersecţiile din capitală pentru a atrage atenţia asupra cererilor lor. „Acest protest nu are motive economice. Este determinat de corupţie şi de dorinţa de a face acest guvern să plece“, a declarat Adrian Nikolov, cercetător la Institutul pentru Economia de Piaţă, un think-tank bulgar. Criticii lui Borisov sunt nemulţumiţi şi deoarece procurorul şef al ţării a dat ordin pentru percheziţionarea birourile preşedintelui Rumen Radev, un critic puternic al partidului de guvernare.

Bielorusia a atras deja atenţia întregii lumi prin modul în care preşedintele Lukaşenko a înţeles să descurajeze miile de oameni ieşiţi în stradă după alegerile câştigate de dictator cu un scor demn de Coreea de Nord: zeci de răniţi în ciocnirile cu forţele de ordine, peste 3.000 de reţinuţi, dintre care mulţi bătuţi, torturaţi sau abuzaţi într-un fel sau altul. Observatorii internaţionali şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la corectitudinea procesului electoral, în timp ce principala candidată a opoziţiei, Svetlana Tichanovskaja, a fugit în Lituania, se presupune pentru că s-ar teme pentru siguranţa ei şi a copiilor săi. Puterile occidentale, inclusiv Uniunea Europeană, au cerut încetarea violenţei şi eliberarea reţinuţilor. UE face presiuni şi cu sancţiuni contra unor oficiali bieloruşi. În Polonia, după arestarea unei activiste LGBTI (minorităţi sexuale) acuzată că a atîrnat bannere-curcubeu pe statui, mii de oameni au ieşit în stradă să ceară eliberarea ei. Aproximativ 48 de protestatari au fost reţinuţi de poliţie. Lupta pentru drepturile LGBTI a fost prioritară în dezbaterea publică din timpul alegerilor prezidenţiale de luna trecută. Partidul Lege şi Justiţie care a susţinut realegerea preşedintelui Andrzej Duda consideră că drepturile LGBTI subminează valorile tradiţionale. Comisarul pentru drepturile omului la Consiliul Europei a solicitat eliberarea activiştilor LBGTI.

În Rusia, conducerea de la Kremlin a cerut presei, pe care o controlează în cea mai mare parte, să-l discrediteze pe un guvernator regional a cărui înlocuire la ordin luna trecută a produs cele mai ample proteste antiguvernamentale din ultimele două decenii, notează Financial Times.

Sergei Furgal, care în 2018 l-a învins pe candidatul preşedintelui Putin în regiunea Khabarovsk Krai în contextul unui puternic sentiment anti-Kremlin, a fost arestat în iulie sub acuzaţia de omor şi dus la o închisoare din Moscova. Protestele care au urmat durează deja de aproape 40 de zile.

 https://www.zf.ro 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus