Veaceslav Untilă, vicepreşedinte al Partidului Liberal: Un scenariu care se repetă

În baza exemplului nostru, viitorii politicieni urmează să învețe cum nu ar trebui să procedeze în niciun caz oamenii de stat.

Analizând la rece cele întâmplate în ultimele săptămâni, ajung la concluzia că majoritatea politicienilor moldoveni nu au ţinut cont nici măcar de proverbul: „Deșteptul învață din greșelile altora, iar prostul din ale sale”. Cu regret, în Alianța de guvernare (și aici mă refer la PD și PLDM) noi avem politicieni care nu au învățat nici din greșelile Georgiei și ale Ucrainei, dar nici din greșelile comise de R. Moldova în cei mai bine de 21 de ani de independență. Astfel, după ce au eșuat istoriile europene ale Georgiei și Ucrainei (după scurte guvernări proeuropene în aceste țări la putere au revenit forțele proruseşti), acum riscă să eșueze și „istoria de succes R. Moldova”. Iar acest eșec este determinat deopotrivă de Moscova, care a stat tot timpul la pândă și a speculat orice greșeală a Alianței pentru Integrare Europeană, în încercarea de a readuce Moldova în sfera sa de influență, dar și de liderii PD și PLDM care, în cel mai important an pentru parcursul nostru de integrare europeană, s-au lăsat dominați de emoții, declanşând un război politic pe viață și pe moarte.

Alianța pentru Integrare Europeană trebuia să existe măcar până în luna noiembrie a anului curent. Or, anume în noiembrie, la Vilnius, urma să fie, dacă nu semnat, cel puțin parafat, Acordul de Asociere, care include și crearea unei Zone de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Tot atunci urma să fie dat un verdict clar în privinţa liberalizării regimului de vize pentru moldoveni, eveniment care, la modul practic, ar fi putut avea loc în 2014. Având statut de membru asociat al UE, având o Zonă de Comerț Liber cu UE, iar cetățenii noștri călătorind liber în UE, R. Moldova ar fi făcut un pas ireversibil spre un viitor mai bun. Cu greu îmi pot imagina că în țara noastră există politicieni care nu înțeleg acest lucru. De aceea, înclin să cred că deturnarea R. Moldova din calea ei de integrare europeană a fost făcută cu bună știință și că s-a acționat în baza unui scenariu bine pus la punct. Oare PLDM nu a știut că, declanșând un război împotriva PD, va primi un răspuns de aceeași duritate? Oare PD nu a știut că un vot comun cu comuniștii pentru demiterea guvernului ar aduce țara într-o nouă criză politică?

Liberalii au avut și ei suficiente motive să fie nemulțumiți de procurorul general (măcar și pentru lipsa de progrese în investigarea dosarului 7 aprilie), de conducerea de la Fisc și Vamă (din cauza cărora unii investitori și-au anunțat intenția de a părăsi țara, iar alții au refuzat să mai vină pe piața Moldovei) și chiar de premierul Vlad Filat, care în repetate rânduri, în mod demonstrativ, a făcut afront direct colegilor de Alianță, punând interesul personal și cel al formațiunii sale mai presus de interesul țării. Dar liberalii, spre deosebire de partenerii de coaliție, au dat dovadă de gândire strategică, înțelegând că acum nu e momentul potrivit pentru a pune în discuție toate aceste probleme. Alianța urma să-și îndeplinească obiectivul anunțat – acela de a duce R. Moldova în Uniunea Europeană sau măcar de a-i asigura statutul de membru asociat, iar în fața acestui obiectiv toate celelalte probleme, deşi importante, principale, contau mai puțin. O asemenea abordare a fost însă interpretată greşit şi unele forțe politice s-au folosit de poziţia constructivă a Partidului Liberal, încercând să le atribuie reprezentanților formaţiunii alte interese decât cele reale. Astăzi, se poate de afirmat cu certitudine că toate aceste tentative au eșuat, iar pe fonul crizei politice din R. Moldova, Partidul Liberal a avut un comportament onorabil.

În perioada imediat următoare, întreaga clasă politică din R. Moldova, dar în special partidele aflate la guvernare vor avea de susținut un test crucial. Liderii acestor partide vor trebui să dea dovadă, în primul rând, de clarviziune, să demonstreze că au capacitatea de a privi cu un pas înainte, detașându-se de interesele politice pe care le au la moment. R. Moldova mai are o șansă de a-și salva viitorul european şi dacă nu vom fi capabili să o folosim acum, perspectivele europene se vor îndepărta de noi pentru un timp îndelungat. Porțile UE rămân deocamdată întredeschise și Moldova ar putea fi ultima țară care va reuși să prindă trenul european. Pentru aceasta însă e nevoie de maximă mobilizare și maximă responsabilitate. Situația este mult mai gravă decât în 1999, când după un scenariu similar a fost debarcat guvernul ce ne-ar fi putut duce în Europa. Dacă atunci ne rămânea speranța că vom prinde următorul tren european, acum nu vom mai avea nici această speranță. Căci, aproape sigur, trenul pe care încearcă să-l prindă R. Moldova este ultimul spre Europa.