Timpul.md

Politică 22 Aprilie 2016 | 06:00

Veaceslav Untilă: Vigilență sporită

Am tratat tot timpul cu respect protestele, ca o formă democratică de exprimare a voinței cetățenilor. O societate în care dreptul oamenii la proteste este îngrădit nu poate fi considerată una democratică.

Am fost mulți ani în opoziție și știu ce înseamnă situația când unica posibilitate de a-ți face cunoscut punctul de vedere sunt protestele, însă ferma mea convingere este că fiecare protest trebuie abordat în particular, căci de multe ori de această formă democratică de manifestare se folosesc aventurieri politici sau forțe ostile unei anumite țări. Asta se întâmplă în întreaga lume și, din păcate, e valabil și în cazul Republicii Moldova.

Am tot respectul pentru cetățenii care au semnat în favoarea unui referendum constituțional în Republica Moldova, inclusiv respect și dreptul lor de a ieși la un protest pașnic pe data de 24 aprilie, așa cum au anunțat unii reprezentanți ai grupului de inițiativă. Totuși, în calitatea mea de politician și în calitatea mea de președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, consider că trebuie să fac unele precizări importante. Iar prima precizare de acest fel este că am anumite suspiciuni privind sinceritatea declarațiilor unor organizatori ai protestului atunci când vorbesc de scopul acestuia. Să ne amintim de împrejurările în care a fost anunțat protestul – imediat după decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a nu da curs inițiativei privind organizarea referendumului constituțional, pe motiv că nu s-au respectat prevederile legale privind colectarea a minimum 20 mii de semnături în cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi. Admit că această decizie a CEC a provocat o oarecare stare de spirit în societate, pentru că au fost vizați direct peste 400 mii de cetățeni. Numai că la scurt timp a urmat decizia Curții de Apel Chișinău, care a anulat decizia CEC, ceea ce înseamnă că, în prezent, până când nu avem alte decizii în această privință, ideea referendumului rămâne în vigoare.

A doua precizare pe care vreau să o fac în acest context ține de motivele invocate de inițiatorii referendumului și care, în mare parte, au fost sau urmează a fi satisfăcute. Cei peste 400 mii de cetățeni au pledat pentru revenirea la formula de alegere a Președintelui țării de către întreg poporul și, conform deciziei Curții Constituționale din data de 4 martie, în acest an vom avea alegeri prezidențiale directe (Parlamentul a stabilit și data scrutinului – 30 octombrie 2016). Cetățenii au semnat pentru lipsirea deputaților de imunitate, iar în Parlament există deja o inițiativă de revizuire a Constituției în acest sens, în plus rămânând în vigoare și ideea referendumului, una din întrebări referindu-se la acest aspect. Cetățenii au optat pentru reducerea numărului de deputați de la 101 până la 71, iar întrebarea rămâne deschisă, cel puțin până la organizarea referendumului conform deciziei Curții de Apel. Adică, nimeni nu a spus că această solicitare nu va avea o continuitate oarecare și eu nu văd o problemă dacă la un moment dat vor fi inițiate discuții în Parlament la această temă, dacă vom considera că e cazul, după o examinare minuțioasă a tuturor aspectelor relevante.

Deci, privit din acest punct de vedere, comportamentul organizatorilor protestului este oarecum straniu. Parcă motivele anunțate pentru a scoate lumea în stradă nu mai sunt atât de temeinice (ca să nu zicem că practic nu mai există), dar ei, totuși, insistă pe acest protest. Mai mult decât atât, unele declarații și apeluri ne fac să ne gândim serios la scopul real urmărit de organizatorii protestelor. Mă refer aici și la declarațiile că oamenii trebuie să aducă la protest cauciucuri (anume cauciucuri se aduceau în timpul protestelor de la Kiev, iar cum au fost folosite ele, cunoaște fiecare dintre noi), și la declarațiile că oamenii trebuie să vină în stradă cu unelte agricole, și la apropourile enigmatice că alegeri parlamentare anticipate vor avea loc în scurt timp etc. Iar dacă mai adăugăm aici și ceea ce se întâmplă în spațiul ex-sovietic în ultima vreme (reactivarea unor zone de conflict înghețat, cum ar fi, Carabahul de Munte, sau unele evoluții ce țin de situația din zonele separatiste din Ucraina, sau intenția separatiștilor din Georgia de a se alipi Rusiei după exemplul Crimeii), vedem că situația este mult mai complexă decât pare la prima vedere. De aceea, avem tot temeiul să ne întrebăm ce interese urmăresc în realitate organizatorii protestului.
Ar fi fost prea simplu să ne închipuim că este vorba de un protest de dragul protestului, că cei care stau în spatele acestei inițiative vor să fie luați în seamă, să mai exerseze un pic la tribună și să aibă un motiv să raporteze că acțiunea respectivă s-a desfășurat conform planului stabilit anterior. Chiar dacă miza protestului nu mai e atât de mare, în sensul că majoritatea revendicărilor au fost deja îndeplinite, nu putem exclude faptul că se va recurge totuși la unele provocări menite să incite spiritele și să destabilizeze situația. Iar oamenii vor fi atrași fără să știe în niște jocuri, care nici pe departe nu se încadrează în agenda oficială a protestului. Iată de ce cred că va fi nevoie de vigilență sporită, atât din partea protestatarilor, cât și din partea forțelor de ordine, pentru a nu turna apă la moara unor provocatori de meserie.

Repet: eu respect dreptul cetățenilor de a protesta, dar nu aș vrea ca, folosindu-se de acest drept și de dorința sinceră a oamenilor de a-și face auzită opinia, diverși aventurieri politici să implementeze anumite scenarii, care nu au nimic în comun cu interesele Republicii Moldova.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus