Timpul.md

Actualitate 4 Februarie 2015 | 07:28

Visul românesc: Studii în Economie, între afaceri și cercetare

Din cei 1390 de candidați admişi la studii universitare de licenţă în România în anul 2014, mai mult de un sfert au optat pentru specializări cu profil economic.



Pentru mulți dintre candidați, alegerea specializării a fost independentă de alegerea țării în care își vor continua studiile. Natalia Cojocari, absolventă a Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității de Vest din Timișoara, știa ce vrea să facă încă din liceu. Îi plăceau științele reale, iar contabilitatea a fost o opțiune firească pentru ea. „Eu sunt o persoană exactă și mi se pare mai ușor să folosești câteva formule unde ai nevoie, decât să tocești zilnic”, spune tânăra. Deși părerea generală e că la Economie merg oamenii care vor „să facă mulți bani”, pentru ea contează și experiența culturală, schimbarea majoră a mediului. Pe lângă faptul că e convinsă că are perspective de angajare, întrucât i s-a oferit deja un post de muncă în anul I la master, Natalia se bucură și de experiența multiculturală de-aici. „Aici i-am cunoscut atât pe frații români, cât și alte persoane din Serbia, Nigeria sau Macedonia, cu care am avut un schimb de experiență deosebit”, povestește Natalia. Ea a refuzat oferta de angajare totuși, fiindcă și-a dorit să savureze timpul liber pentru a cunoaște mai bine orașul și pentru a călători.

Deși Iașiul, Clujul, Timișoara și Bucureștiul sunt cele mai populare alegeri printre studenți, unii au alte criterii de selecție. Kiril Babinciuc, care studiază Economie la Oradea, recunoaște că a ales acest oraș pentru că nu avea o medie de admitere prea mare. Chiar dacă i-a fost destul de greu să fie departe de casă, el spune că nu regretă decizia luată, învață să se descurce pe cont propriu. Facultatea a semnat un șir de parteneriate europene, încercând să ofere cât mai multe posibilități studenților săi.

Sibiul, un oraș relativ mic, cu o populație de aproximativ 150 mii de locuitori, atrage numeroși studenți datorită prestigiului său de fostă Capitală Culturală Europeană. Constantin Bușilă spune că s-a integrat destul de repede, mai ales datorită ajutorului primit de la colegii basarabeni mai mari. În general, e mulțumit de facultate, profesorii sunt dispuși să ajute studenții, dar există și aspecte care nu-i plac. „Unii profesori au cursuri prea teoretice, iar pentru examen trebuie învățată informația aproape pe de rost”, explică Constantin. Cu toate astea, el e mulțumit de faptul că „se încearcă atragerea a tot mai multe proiecte și fonduri europene, care să implice studenții în activități extracurriculare”. În prezent și el este implicat într-un astfel de proiect finanțat de UE. „Mi se oferă un internship (n.red.: bursă de stagiu) plătit timp de o lună în cadrul unei companii, pe o poziție similară cu ce aș vrea să fac în continuare”, spune tânărul. Cât despre părinții săi, aceștia sunt mulțumiți că fiul lor învață la Sibiu, dar „o să fie mai fericiți când o să-și găsească un post de muncă în domeniu”.

Mulți studenți aleg Economia pentru o viitoare profesie bine plătită. Pentru Pavel (nume modificat la solicitarea acestuia), macroeconomia a devenit un domeniu de cercetare. Deși a ales să studieze administrarea afacerilor la Iași, gândindu-se la perspectiva angajării într-o companie mare, în prezent, el este doctorand în anul II la aceeași facultate. Fiind pus și în postura de a preda, Pavel este foarte mulțumit și provocat intelectual de ceea ce face. Există, totuși, un dezavantaj - partea financiară. Bursa de doctorat este destul de mică, 700 de lei românești, de aceea e nevoit să lucreze și în afara facultății, ceea ce e ilegal. „Conform contractului de studii, nu am voie să mai fiu angajat altundeva, dar nu-mi pot permite să trăiesc doar din bursă, stau în chirie cu logodnica mea și cheltuielile sunt prea mari”, explică tânărul. Chiar și așa, el este mulțumit de munca pe care o face. „Îmi place atât cercetarea științifică, cât și activitatea didactică, idealul meu ar fi să prind un post la facultate”, afirmă acesta. Faptul că e din Republica Moldova l-a ajutat să-și găsească de lucru. A obținut, în urma unui examen, autorizația de traducător de limbă rusă, iar în prezent este angajat part-time la un birou specializat. Totuși, Pavel încearcă să traducă preponderent lucrări de economie.

Cel mai „mișto” e, de departe, să mergi la București. Cristina Triboi, ca și mai mulți colegi de-ai ei, a decis că dacă tot pleacă de-acasă, o să aleagă capitala. „Odată ce am plecat în România, am vrut să fiu în capitala ţării”, zice tânăra. Fiind o persoană deschisă, s-a adaptat destul de uşor în noul oraș, chiar dacă la început a fost ţinta unor glume pe seama accentului ei. În câteva luni, însă, se împrietenise deja cu colegi din toată țara. Cristina nu a observat la profesorii săi o atitudine diferită faţă de studenţii basarabeni. Îşi aminteşte de un profesor de la Resurse Umane, care spunea că studenţii moldoveni sunt mai motivaţi, disciplinaţi şi au o caligrafie foarte frumoasă - lucru menţionat şi de Natalia Cojocari - studenta din Timişoara. Profesorul presupunea că ar fi din cauza educaţiei comuniste, mai stricte. Andrei Triboi, tatăl fetei, consideră că a luat o decizie bună continuându-şi studiile la o facultate de Marketing din Bucureşti. „Sunt mulţumit că am parte de studii de o calitate mai bună decât acasă şi am o diplomă europeană”, explică acesta. Acum, Cristina vrea să facă un masterat undeva în ţările scandinave.

Actualmente student la București, Ion Ursu şi-a dat prima licență la Cluj, apoi a decis să meargă într-un oraș mai mare, pentru a studia geopolitică. Chiar dacă la București i se pare mai ușor să-și găsească un job, Ion spune că rigoarea și seriozitatea de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai sunt superioare chiar și marilor universități din București. „Profesorii tratează cu seriozitate studenții, nu întârzie niciodată, trimit la timp materialele studiate sau bibliografia suplimentară pe grupurile de mail, iar notele sunt date cu zecimale”, explică Ion. Totodată, el apreciază sediul modern al facultății, precum și resursele pentru predat și studiu puse la dispoziție de facultate.

Chiar dacă orașele din România sunt considerate mai scumpe decât cele din Moldova, nu toți studenții cheltuiesc mai mult decât ar fi făcut-o acasă. „Eu și sora mea, fiind la buget, nu am avut cheltuieli pentru contractul de studii, cămin, abonament pentru transportul public”, spune Mariana Sârbu, studentă la Economie, în Cluj.

Discutând cu studenți din orașe diferite, se pare că oricine își poate găsi locul potrivit, fiecare oraș având avantajele și dezavantajele sale - un loc de muncă, o bursă pentru master peste hotare sau experiența unui oraș european în curs de dezvoltare pe care o poți folosi în Republica Moldova. Important este să știi ce vrei sau să fii deschis spre perspectivele ce ți se oferă.

Natalia Graur, Sandu Macrinici

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus