Timpul.md

Ultima oră 24 Ianuarie 2020 | 18:20

Vlad Țurcanu, candidatul PUN la Hâncești: Maia Sandu a ales să se comporte ca un lider de partid, nu ca un LIDER AL OPOZIȚIEI

Aflat la o distanță de 10 luni, scrutinul prezidențial din Republica Moldova are parte în următoarele săptămâni de o repetiție generală, la scară locală, cu ocazia unor alegeri parlamentare anticipate (alegeri „noi”, cum sunt denumite ele în Codul Electoral) în circumscripția uninominală Hâncești, în care un mandat de deputat a devenit recent vacant.

Din această circumscripție face parte, între altele, o localitate de mare rezonanță istorică în spațiul românesc, cunoscută încă din perioada medievală și care a dat denumire unuia din județele Regatului României în anii interbelici – Lăpușna.

Strategiile partidelor care vor participa la scrutinul prezidențial încep să se prefigureze încă de pe acum. Ies la iveală reflexe care se vor accentua și vor cântări mult la toamnă.

Hânceștiul e un test care poate arăta capacitatea de deschidere a opoziției către o construcție comună. Momentan pare să lipsească.

În mod previzibil, pe fondul unei lipse de încredere cronice care domnește pe această parte a eșichierului politic, partidele proeuropene cele mai proeminente și-au desemnat în mod individual candidații în circumscripția Hâncești, arătându-se refractare la ideea de a coopera între ele. Asta în condițiile în care lor le revine misiunea de a-l detrona din funcția de președinte pe prorusul Igor Dodon.

A dat tonul în această privință, de o manieră infexibilă și fără drept de apel, formațiunea condusă de ex-premierul Maia Sandu, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

În sondajele de opinie, PAS ocupă locul doi în preferințele cetățenilor, după Partidul Socialiștilor.

Evitând consultări prealabile cu foști și potențiali parteneri ai săi, PAS a rămas surd la îndemnurile acestora de a identifica împreună o candidatură capabilă să învingă în circumscripția Hâncești. În felul acesta putem spune că s-a oficializat ruptura dintre cele două componente ale Blocului proeuropean ACUM, PAS și Platforma DA, condus de Andrei Năstase.

Riscul care se întrevede în aceste condiții, cu mențiunea importantă că alegerile în circumscripțiile uninominale se desfășoară într-un singur tur, este ca mandatul de deputat disputat să fie adjudecat din nou de Partidul Democrat, aliat în Parlament cu socialiștii proruși. PD, pe vremea când era condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, a direcționat fonduri substanțiale către această zonă, pe care a încercat să o transforme într-o feudă electorală a sa. Rămâne de văzut dacă după declinul fostului lider și destrămarea neoficială a grupului său parlamentar, PD va fi capabil să convingă electoratul local că-i mai poate oferi perspective.

Revenind la Maia Sandu, alegerea ei s-a oprit la o fostă ministră din Guvernul pe care l-a condus anul trecut timp câteva luni, fără notorietate publică deosebită, dar contestată în societate pentru modul imperfect în care a gestionat reforma justiției.

Maia Sandu s-a arătat astfel mai interesată să introducă în circuitul politic un personaj loial ei, provenit din partidul său, decât să dea semne de cooperare partidelor care ar fi putut să dea consistență ambiției ei de a-l succeda pe Dodon în funcția de șef al statului.

În termeni simpli, Maia Sandu a ales să se comporte ca un lider de partid, nu ca un lider al opoziției.

Capacitatea ei limitată de a trata cu partidele mici a rezultat, toamna trecută, în pierderea Primăriei capitalei în favoarea socialiștilor. Fostul ei aliat, Andrei Năstase, s-a înclinat în fața lui Ion Ceban deoarece nu și-a asigurat sprijinul electoratului unionist și, nu în ultimul rând, din cauza prestației sale publice deficitare.

Judecând după insistența cu care Maia Sandu continuă să acuze partidele unioniste de acest eșec electoral, e improbabil că ea a găsit formula ideală pentru a și le apropia. Ultimele informații arată că ea vrea să dreseze o construcție unionistă care să-i folosească în viitoarele bătălii electorale, fără, însă, să arate deschidere reală față de România.

E greu de crezut că electoratul proromânesc din Republica Moldova va fi de acord cu acest tratament, care este mai curând ofensator decât atrăgător. În orice caz, cei cu simțire românească nu vor accepta niciodată să fie priviți ca o masă de manevră în jocurile politicianiste de la Chișinău.

https://www.podul.ro/ 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus