Vom scrie istoria Europei impreuna

Din interviul oferit de Jerzy Buzek, presedintele Parlamentului European, pentru pagina web a Parlamentului European

– Dle Jerzy Buzek, veti fi, probabil, primul presedinte al Parlamentului European extrem de puternic sub Tratatul de la Lisabona. Cum va pregatiti pentru aceasta mare reforma?

– Intregul Parlament se pregateste – la nivel de comisii, delegatii, Birou (cu cei 14 vicepresedinti), Conferinta presedintilor grupurilor politice. In primul rand, consolidam relatia cu parlamentele nationale, care vor participa la pregatirea legislatiei europene. Tratatul le da opt saptamani (inaintea legiferarii) pentru a-si spune cuvantul. Urmatorul lucru este co-decizia. Aproape toata legislatia va fi adoptata in comun de PE si Consiliu. Concilierea devine extrem de importanta. Trebuie sa cadem de acord asupra multor acte legislative. Pana acum, PE reprezenta doar o instanta consultativa. Acum, Parlamentul va avea o influenta directa asupra bugetului, politicii de coeziune, comertului si agriculturii, care sunt vitale pentru statele membre si cetatenii acestora. Rolul diplomatiei UE creste enorm, astfel incat PE, ca alte parlamente, isi exercita puterea de supraveghere si trebuie sa isi ridice politica internationala la un rang cu totul diferit. Relatiile noastre cu parlamentele din tarile terte, in special in cadrul adunarilor EMPA, EUROLAT si EURNEST, dobandesc o importanta extraordinara. Relatiile cu Congresul american si cu parlamentele marilor puteri mondiale ca Brazilia, China, India, Japonia si Rusia raman esentiale.

– Care este mesajul dumneavoastra catre alegatori?

– De la toti deputatii europeni alesi in regiunile lor, alegatorul european ar trebui sa invete ca Parlamentul European este responsabil cu aproximativ 2/3 din legislatia existenta in statele membre. Ne angajam sa comunicam mai bine cu cetatenii europeni. Vom deschide asa-numitele Case Europene in fiecare stat membru. Acestea vor transmite informatii si vor reprezenta o legatura intre cetatenii UE, PE si Comisie. Biroul va sprijini si deputatii europeni din tara respectiva si va pastra legatura cu parlamentele nationale.

– Dupa Pierre Pflimlin, care a fost prim-ministru in Franta, sunteti al doilea presedinte al Parlamentului European ales direct care a fost sef de guvern. Cum va ajuta experienta aceasta in activitatea de presedinte?

– Activitatea unui presedinte are multe in comun cu cea a unui prim-ministru cand este vorba de reuniuni, consideratii politice sau procesul decizional. Deciziile mele nu vizeaza decat Parlamentul European, deci trebuie sa iau mai putine decizii. Cu toate acestea, cand este vorba de datoriile si contactele mele, am mult mai mult de lucru. Presedintele Parlamentului European are o potentiala influenta politica enorma. Contactele pe care le am de pe vremea cand eram prim-ministru ma ajuta foarte mult.

– Presa v-a numit „primul presedinte al Parlamentului European provenind din fostul bloc comunist”. Are vreo importanta aceasta eticheta la 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului?

– In urma celui de-al Doilea Razboi Mondial, Europa a fost divizata timp de 50 de ani de „cortina de fier”. Desi tarile de la vestul „cortinei” au avut un trecut diferit, dupa razboi acestea se aflau de aceeasi parte, construind un viitor comun. Momentul crucial a fost acordul din 1950-1951 si semnarea Tratatului de la Roma in 1957. Toate statele au stat la aceeasi masa. Schimbarea calitativa reala a venit cand a cazut „cortina de fier”… Sunt intr-un fel reprezentantul tarilor ce s-au aflat la stanga „cortinei”. Dar reprezint intreaga Uniune Europeana si alegerea mea este simbolica pentru faptul ca suntem egali si la fel de responsabili pentru Uniune. Exista inca diferente la nivel de dezvoltare, dar acestea nu mai domina. Acum domina comunitatea. Sunt constient de aceasta responsabilitate enorma, pentru ca pur si simplu nu trebuie sa esuez in misiunea mea. Vom scrie istoria Europei impreuna.

– In discursul dumneavoastra inaugural ati propus o comunitate energetica europeana. Cum poate contribui PE la realizarea acesteia?

– UE raspunde asteptarilor cetatenilor. De aceea avem o politica agricola comuna, o politica regionala de coeziune, o zona Schengen care ne faciliteaza calatoriile si o piata interna comuna care ne ofera bunastare. Acum 10-12 ani, energia nu reprezenta o problema atat de vizibila. Acum este cea mai mare problema a UE. I s-a alaturat si schimbarea climatica. Deci, a venit timpul sa cream o politica energetica europeana, asa cum avem si alte politici comune. Avem in Tratat cuvantul „solidaritate energetica”, aceasta baza fiind extrem de importanta. Pentru siguranta, va trebui sa ne diversificam furnizorii de gaz si sa negociem importurile din afara Europei. Pentru combaterea schimbarilor climatice trebuie sa dezvoltam energia verde pe scara larga.

– In calitate de deputat european si om de stiinta v-ati implicat activ in asigurarea fondurilor europene pentru cercetare. Pot acestea continua in perioada economica dificila pe care o traversam?

– Energia verde si folosirea combustibililor fosili fara emisii ne va ajuta la dezvoltarea unor noi ramuri ale stiintei. Vom deveni inovativi si vom dezvolta competitivitatea UE. Vorbim despre o ramura strategica a economiei UE. Fondurile nu se vor termina atata timp cat stiinta europeana si universitatile europene vor fi capabile sa transforme rezultatele cercetarii in tehnologii utile economiei. Inovatiile au fost intotdeauna profitabile.