Votul cetatenilor din afara ar putea schimba radical situatia

Interviu cu Vlad Spanu, presedintele Fundatiei „Moldova” din SUA
Regiunea Marea Baltica – Marea Neagra dupa razboiul din Georgia si in mijlocul unei recesiuni economice, aceasta a fost tema unei recente reuniuni internationale la Iasi, organizata de Fundatia „Moldova” din Washington. Vlad Spanu, presedintele fundatiei, aduce in prim-plan prioritatile RM in context regional. Este fost diplomat moldovean in perioada 1992-2001, cand a detinut functiile de sef al Directiei de cooperare economica internationala a MAE, consilier, ministru-consilier si sef-adjunct de misiune, insarcinat cu afaceri la Ambasada RM in SUA. Din 2001, dupa ce PCRM a castigat alegerile, Vlad Spanu a parasit Externele. In exclusivitate pentru TIMPUL, Vlad Spanu a acordat un amplu interviu.

– Dle Vlad Spanu, ce semnifica Initiativa „Marea Baltica – Marea Neagra”?
– Este o initiativa a societatii civile. De mai bine de un an, Fundatia „Moldova” si mai multe organizatii din SUA au intrat intr-un parteneriat, pornind discutii referitoare la necesitatea cooperarii dintre ?arile Baltice, Cehia, Polonia si Romania, pe de o parte, si Belarus, Georgia, RM si Ucraina, pe de alta parte. Astfel, am putea avea si la Washington o voce mai puternica privind problematica tarilor pe care ne concentram, iar in regiune am lansa proiecte de cooperare la nivel de administratii publice locale din aceste tari, actiuni complementare la initiative guvernamentale deja existente. Punem accent pe angajarea in aceasta cooperare a tarilor din afara UE – Belarus, Ucraina, RM si Georgia – cu tarile vecine din UE, ca acestea sa le ofere cele mai bune practici existente. Una este cand vine cineva de la Bruxelles si-ti spune cum e mai bine sa faci si alta e sa consulti experti din Romania sau Lituania, care au avut o experienta similara relativ recent.

– Ce importanta are Fundatia „Moldova” in SUA, unde RM este o tara necunoscuta? Cercurile diplomatice americane isi manifesta interesul fata de situatia noastra?
– In ultimii cinci ani, organizam conferinte, unde readucem in prim-plan problematica reformelor democratice in RM si a conflictului transnistrean, in special in mediul american diplomatic, institutii de cercetare si academic. Spre exemplu, chiar si cu ocazia alegerilor locale din RM in 2007, am organizat o reuniune la acest subiect impreuna cu NED, IRI, NDI si Fundatia „Eurasia”, la care am invitat experti din RM, observatori internationali si un oficial de la Departament de Stat, David Kramer, care au analizat scrutinul sub toate aspectele. Spre surprinderea multora, conferinta a prezentat un mare interes. Am creat o retea de distributie informationala solida in limba engleza, ce prezinta stirile cele mai importante despre tara noastra. Astfel, reusim sa mentinem RM pe „ecranele radarelor” de la Departamentul de Stat, Congresul American, ale oamenilor de afaceri din SUA si din alte state. Fundatia sponsorizeaza portalul Moldova.org, care isi sporeste prezenta, drept sursa informationala independenta si in RM, de cand am inceput sa publicam texte si in limba romana. Am organizat si un Grup al Prietenilor Moldovei la Washington, la care participa ambasadorii americani in RM care s-au pensionat din serviciul diplomatic, reprezentanti ai institutiilor de cercetare si de la ONG-uri active in programe de asistenta in RM. Prin discutii, cercam sa identificam obstacolele ce stau in calea dezvoltarii si reformarii RM.

– Cum veti atrage investitii in RM?
– Prin Initiativa „Marea Baltica – Marea Neagra”, propunem o cooperare regionala. Urmarim sa cream un cadru de promovare a proiectelor regionale economice, turistice, a comertului si eficientizarii utilizarii energiei, dar si de solutionare a conflictelor din aceasta zona.

– Dar cum vedeti solutionarea conflictelor?
– Vorbind despre conflicte, tarile ar trebui sa stabileasca radacinile conflictelor politice, care sunt subiectii acestora, pentru a fi aduse la masa de negocieri, astfel, fiind sanse mai mari pentru a gasi solutii. De exemplu, conflictul transnistrean, care a aparut urmare a proiectului Kremlinului inca in 1924 prin crearea RSSAM, a continuat in 1940 printr-un schimb fortat de teritorii dintre Romania si URSS (Ucraina), in urma Pactului „Ribbentrop-Molotov”. Sunt chestiuni ce implica Romania, Ucraina si RM direct si Rusia – indirect, drept autorul unei scheme geopolitice. Daca tarile in cauza vor intelege ca aceasta este problema lor comuna si sunt in stare s-o rezolve fara implicarea Moscovei si fara sa urmeze directivele rusesti, atunci conflictul transnistrean ar putea gasi o solutie mai rapida.

– De ce ati renuntat la activitatea de diplomat si nu mai activati la Externele din RM, unde ati detinut functii importante circa zece ani?
– Era imposibil sa-mi incalc principiile mele de viata si sa raman intr-un guvern creat de PCRM, care la alegerile din 2001 a spus ca nu mai vrea sa continue reformele democratice, optand pentru Uniunea „Rusia-Belarus”, pentru legiferarea limbii ruse ca limba oficiala. Nu am parasit intru totul domeniul pe care-l cunosc si am creat Fundatia „Moldova”, pentru a merge pe calea a doua organizatii de advocacy din Washington – US-Baltic Foundation si US-Ukraine Foundation, create inca la inceputul anilor 1990. Pe viitor, mi-as dori sa avem o cooperare cu Guvernul RM, pentru a realiza mai multe la Washington si nu numai, insa aceasta cooperare, din pacate, nu a existat din cauza Chisinaului oficial.

– Cum ati caracteriza politica externa, promovata de actuala guvernare pe parcursul ultimilor ani?
– Eu cred ca sloganul, potrivit caruia RM este prezenta acolo unde sunt interesele tarii, nu a reusit. A ramas doar un slogan si nu a fost aplicat in practica, deoarece interesele RM sunt anume in UE, iar noi nu ne aflam azi in UE, ci in CSI, pentru ca nu am realizat reformele asumate. Integrarea in UE tine nu doar de politica externa, dar mai ales de cea interna. Integrare europeana nu inseamna sa mergi la Bruxelles doar ca sa ceri ceva, fara sa respecti niste angajamente. RM nu a reusit sa se mobilizeze pentru a declansa un val de reforme radicale pe toate planurile, ce ar ridica standardele la nivel european si ar deschide calea spre aderare.

– Recenta intalnire de la Moscova a presedintilor Vladimir Voronin, Dmitri Medvedev si a lui Igor Smirnov si declaratia lor comuna privind negocierile in diferendul transnistrean, catre ce finalitate ar putea conduce?
– Moldova s-a lasat prinsa intr-o capcana de discutii bilaterale cu Federatia Rusa, care niciodata nu i-au adus succese. Intotdeauna RM a fost fortata sa faca concesii, si de data aceasta facand o mare greseala cand a lasat formatul de negocieri unde era prezent Vestul (adus cu mari eforturi in 2005) si a mers sa discute unu la unu cu perechea Kremlin – Tiraspol. In general, se vrea sa se plece de la niste principii normale de solutionare a conflictului (principiile Strategiei 3-D: democratizare, demilitarizare si decriminalizare), puse in baza legii din 2005, de la care puterea executiva, inclusiv presedintele, nu are dreptul sa deraieze. Amintim ca atat Legea, cat si Declaratiile privind conflictul transnistrean, votate in unanimitate de parlamentul RM in martie 2005, stipuleaza ca „reglementarea politica a problemei transnistrene urmeaza sa fie realizata pe baza Constitutiei si normelor de drept international, in stransa cooperare cu OSCE, UE, Romania, Rusia, SUA si Ucraina; si ca evacuarea armamentului si militarilor Federatiei Ruse reprezinta o conditie indispensabila a reglementarii transnistrene”. Daca se semneaza un acord sau o declaratie ce contravine respectivei legi, este o incalcare a legislatiei.

– Deci, nu exista premise pentru reglementarea conflictului transnistrean in favoarea RM?
– Atata timp cat Moscova nu doreste o solutionare in favoarea unificarii RM, trebuie cautate alte cai de remediere. O solutie viabila ar fi angajarea societatii civile din regiunea transnistreana. Trebuie de lucrat cu oamenii de acolo, care se simt abandonati de conducerea RM, care, in anul 1992, au aparat integritatea teritoriala a RM cu arma in maini sau azi lupta pentru drepturile copiilor de a invata in limba materna, romana. Si asta nu intelege guvernul de la Chisinau – ca regiunea din stanga Nistrului nu este reprezentata de Smirnov, ci de cetatenii RM de acolo. Ei trebuie sa beneficieze de toate serviciile pe care trebuie sa le acorde un stat cetatenilor sai, iar statul RM trebuie sa faca mai mult decat ar face pentru cetatenii din dreapta Nistrului, pentru ca oamenii din Transnistria sunt pusi in conditii existentiale foarte dificile: si psihologice, si economice.

– La scrutinul de duminica Opozitia, ca niciodata, mizeaza pe voturile migrantilor nostri, dar si diaspora a devenit anul acesta mai activa. Voturile cetatenilor nostri din afara ar putea fi decisive pentru o schimbare in RM?
– Votarea in strainatate e o chestiune de principiu, un drept al omului, care se incalca in cazul RM. Am fost unul dintre initiatorii unei scrisori deschise din 11 februarie, la care au subscris 15 organizatii din Irlanda, Italia, Marea Britanie, Portugalia si SUA, adresata structurilor statale din RM si organismelor internationale. Am cerut deschiderea mai multor sectii de votare in tarile unde exista ambasade si consulate, in localitatile unde sunt concentrate grupuri mari de cetateni ai RM, dar si acolo unde nu exista misiuni diplomatice, precum Spania, Canada, Irlanda, dar unde sunt acreditate misiunile diplomatice moldovene. Nu am obtinut niciun raspuns la propunerile noastre de la oficialitatile RM. In schimb, la mesajul nostru au reactionat Terry Davis, Secretarului General al Consiliului Europei, membri ai Parlamentului European si oficiali ai OSCE. Organizatiile internationale au atentionat guvernul RM in ceea ce priveste obligatia de a respecta drepturile cetatenilor. Nedeschiderea mai multor sectii de votare peste hotare este un semnal in plus ca executivul nu actioneaza democratic in cazul alegerilor.

– Ce mesaj le-ati transmite cetatenilor nostri din strainatate?
– Este foarte important votul fiecaruia dintre noi. Daca la alegerile de duminica ar participa cel putin 50% din cetatenii nostri din afara, situatia in viitorul parlament s-ar schimba radical. Ar putea fi ca o „buturuga mica ce rastoarna carul mare”. Aceasta trebuie sa inteleaga concetatenii nostri, indiferent de obstacolele create, si sa faca un efort, sa gaseasca mijloace, ca sa parcurga o suta-doua sute de kilometri in plus pentru a vota. Pe semne, autoritatile RM nu au nevoie de a atrage voturile din afara, ci doar ale celor pe care ii pot controla si le-ar putea aduce victoria. Or, scrutinele din 2001 si 2005 au aratat ca votul migrantilor nu favorizeaza PCRM.

Ar mai fi si un mesaj pentru viitor. E important nu doar sa deschida sectii de votare peste hotare, dar si sa se organizeze campanii de informare a cetatenilor referitor la alegeri de catre misiunile diplomatice, dar si partidele participante la scrutin pentru a atrage electoratul, in conditiile in care apatia politica e mare. Nici chiar in orasele unde exista misiuni diplomatice ale RM cetatenii nostri nu intotdeauna merg la vot. Ar fi cazul sa preluam exemplul tarilor dezvoltate – practica votului prin posta sau a votului prin internet, asa precum am cerut in scrisoarea noastra deschisa.
– Va multumim pentru interviu.

Autor: Angelina Olaru