Afaceri

„Vreau să facem bani acasă”

Diana şi-a legat destinul de România încă din fragedă copilărie. Mai întâi, şi-a făcut studiile la un liceu din Moineşti, judeţul Bacău, apoi – la Universitatea „A. I. Cuza”, specialitatea bănci şi burse de valori, iar anul curent va absolvi şi Facultatea de Drept a aceleiaşi instituţii. Tot la Iaşi, a făcut un masterat la specialitatea bănci, finanţe şi asigurări. Fiind o bună studentă, a fost solicitată de două catedre să rămână la Iaşi, dar, la rugămintea părinţilor, s-a întors acasă şi a iniţiat o afacere în agricultură.

„Nu aştept pomeni de la nimeni”

Activitatea în domeniu şi-a început-o în 2008. Ideea care i-a venit în cap a fost să-şi construiască o fermă de vite cornute, dar pentru aceasta avea nevoie de bani. Primul proiect pe care l-a obţinut a fost, prin intermediul Organizaţiei pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii de pe lângă Ministerul Economiei, în valoare de 300 mii lei, dintre care 180 mii fiind componenta de grant. Cu această sumă, la care a mai adăugat 200 de mii, şi-a procurat un sistem de irigare. Pentru a întreţine vite, trebuie să ai cu ce le hrăni şi s-a gândit că va folosi sistemul de irigare pentru a creşte masă verde. În plus, Ministerul Agriculturii a subvenţionat achiziţionarea acestui sistem cu 100 mii lei, astfel încât Diana a păşit cu dreptul în afacerea ei, următorul pas fiind obţinerea unui proiect pentru procurarea a 40 de junci gestante, de rasa Bălţata moldovenească, de la două ferme de prăsilă autorizate. Acum are de gând să mai construiască al doilea grajd şi să procure încă 60 de vite din Olanda sau Estonia, mai productive şi mai rezistente genetic.

„Ouăle nu se ţin toate într-un singur coş…”

Dina se pricepe să practice o afacere în agricultură mai mult decât îmi imaginam. Ea zice că ouăle nu trebuie să le ţii toate într-un singur coş, pentru că, dacă l-ai scăpat, te alegi cu nimic. Tocmai de aceea şi-a propus să-şi lărgească afacerea, programându-şi să planteze şase hectare de viţă-de-vie de soiuri europene. Strugurii îi va comercializa pe piaţa europeană. Pentru a-i păstra, şi-a construit o încăpere unde va instala un frigider pe care îşi propune să-l obţină prin intermediul proiectului „PARE 1+1”, contribuţia ei fiind de 200 de mii lei, iar cealaltă jumătate – din contul unui grant.

Fireşte, m-am interesat unde comercializează producţia de lapte. Mi-a spus că dispune de o secţie de prelucrare cu o capacitate de 3000 de litri în 24 de ore, unde poate obţine toată gama de produse lactate, cu excepţia caşcavalului.
„La început, mi-am propus să comercializez producţia la grădiniţele şi şcolile din localitate, însă, deoarece la licitaţiile organizate de primărie nu mi-a convenit preţul, am contractat o firmă din Chişinău, care din produsele noastre prepară mâncare pentru copii. Firma este satisfăcută de calitatea laptelui, iar preţul propus de aceasta este mult mai bun”, ne explică Diana. Astăzi, au apărut mai mulţi doritori de a procura producţia de lapte de la ferma Dianei, dar ea nu poate să le satisfacă cerinţele, fiindcă are angajamente contractuale. Totuşi, ea şi-ar dori ca şi în R. Moldova să fie implementat în şcoli proiectul „Paharul de lapte şi cornul”, în cadrul căruia elevii să beneficieze de produsele obţinute de la ferma Dianei Crudu.

„Agricultura trebuie să devină un business”

Din start, tânăra fermieră şi-a pus scopul să obţină producţie ecologică. Pentru aceasta trebuie să respecte mai mute condiţii, mai ales cele ce ţin de hrana şi îngrijirea vitelor. Câmpurile pe care creşte masa verde pentru animale sunt tratate cu bălegar şi alte îngrăşăminte naturale. Diana crede că moldovenii, în condiţiile noastre climaterice foarte favorabile, trebuie să consume anume produse naturale, nu artificiale, de import. Ea consideră greşită părerea că, la noi, de agricultură pot să se ocupe doar cei care n-au alte profesii. „Agricultura este un business care trebuie să aducă profit. În R. Moldova sunt condiţii climaterice foarte favorabile pentru a face bani din agricultură… Şi bani, dar şi un bine pentru societatea în care trăieşti. Aş mai menţiona ceva. Tinerii nu trebuie să se plângă că nu s-au născut la locul potrivit, la timpul potrivit sau că nu-i conduce o guvernare potrivită. Tineretul trebuie să viseze, să muncească şi să se realizeze”, ne spune Diana, care, la vârsta ei de 28 de ani, a înţeles ce înseamnă o afacere în domeniul considerat la noi cel mai puţin profitabil.

Diana Crudu este membră a Colegiului Ministerului Agriculturii, unde speră să depună mai multe eforturi pentru modificarea legislaţiei în domeniu. Agricultura, zice ea, este un domeniu de care tineretul nu trebuie să se sperie. „Aici sunt necesare iniţiativa şi perseverenţa, dar şi capacitatea de a obţine proiecte pentru a pune pe picioare o afacere de succes”, consideră Diana Crudu. 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *