În cazul în care extrădarea este pronunţată, creatorul site-ului WikiLeaks nu va mai avea la dispoziţie decât un recurs în faţa justiţiei europene.
De când a fost arestat în decembrie 2010 la Londra şi supus la domiciliu forţat, australianul a căutat prin toate mijloacele să scape de mandatul de arestare lansat de autorităţile suedeze, susţinând că este acuzat pe nedrept de viol şi agresiune sexuală. În această lungă bătălie, Curtea Supremă este ultima carte a lui Julian Assange în Regatul Unit. Într-adevăr, încă de acum un an şi jumătate, justiţia britanică acceptase cererea lansată de Stockholm. O decizie confirmată apoi de Înalta Curte, atât în primă instanţă, cât şi în apel.
Dacă miercuri Curtea Supremă confirmă această undă verde, creatorul WikiLeaks poate fi extrădat în mai puţin de zece zile. Assange poate însă sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Instanţa de la Strasbourg are atunci două săptămâni la dispoziţie ca să accepte sau să refuze cererea. Dacă o acceptă, extrădarea lui Assange este suspendată, iar respectivul continuă să rămână cu domiciliu forţat în Marea Britanie, în aşteptarea deciziei pe fond a judecătorilor de la CEDO.
Încă de la începutul scandalului, Assange a declarat că relaţiile sexuale pe care le-a avut cu cele două acuzatoare suedeze au fost liber consimţite. Partizanii australianului sunt convinşi că Assange este victima unui complot american, în semn de represalii după ce WikiLeaks a publicat în vara lui 2010 zeci de mii de documente confidenţiale ale diplomaţilor americani şi nu numai. Apărătorii creatorului site-ului de informaţii se tem ca extrădarea acestuia în Suedia să nu fie decât un preludiu al unei extrădări ulterioare spre SUA.
via AFP
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
