Timpul.md

Moldova 11 Mai 2016 | 08:14

Călăul sovietic „domnește” în orașele Moldovei

În timp ce decomunizarea în Ucraina e în toi, în unele localități din Republica Moldova, la 25 de ani de la destrămarea URSS, monumentele lui Lenin mai ocupă un loc de cinste. 

Începând cu februarie 2014, în Ucraina, are loc lichidarea în masă a monumentelor lui Lenin. Fenomenul s-a declanșat după începerea Euromaidanului din Kiev și a luat amploare când Rusia a anexat Crimeea și a declanșat conflictul armat din Donbas. În prima fază, demolarea monumentelor avea un caracter spontan, fiind efectuată de autorități locale sau de persoane necunoscute. Pe 9 aprilie 2015, Rada Supremă a adoptat Legea privind condamnarea regimurilor totalitare comunist și național-socialist (nazist) în Ucraina. Legea prevede interzicerea simbolurilor sovietice și permite desecretizarea arhivelor KGB. Documentul a intrat în vigoare pe 21 mai 2015. Potrivit acesteia, toate monumentele lui Lenin urmează a fi demolate sau strămutate. De punerea în practică a noilor prevederi se ocupă Institutul ucrainean al memoriei naționale.

Directorul organizației, Vladimir Vetrovici, a spus că legea privind decomunizarea a creat posibilitatea de a salva instalațiile care prezintă valoare artistică. „Putem să arătăm mărturii ale trecutului sovietic în muzee sau parcuri, dar nu putem să admitem ca trecutul sovietic să rămână printre noi, pentru că asta ne deformează”, a argumentat Vetrovici. Până la începutul anului 2016, în Ucraina au fost demontate 800 de monumente ale lui Lenin.

Coborârea și urcarea lui Lenin

Republica Moldova, la fel ca Ucraina și alte foste republici ale URSS-ului, a moștenit un număr mare de statui, sculpturi și monumente sovietice. În procesul de mișcare de eliberare națională, primii lideri democratici ai Republicii Moldova au încercat să se detașeze de trecutul său totalitar. Imediat după tentativa de lovitură de stat de la Moscova din 18-21 august 1991, Parlamentul de la Chișinău a adoptat o hotărâre prin care a interzis activitatea Partidului Comunist din Moldova pe întreg teritoriul republicii. În acelaşi context, Prezidiul Parlamentului a adoptat, la 25 august 1991, Hotărârea „Cu privire la lichidarea monumentelor şi altei atributici a ideologiei comuniste”, al cărei termen de îndeplinire a fost 5 septembrie 1991.

Ca efect, monumentele lui Lenin, Engels și Marx au fost strămutate din centrul Capitalei. La fel s-a întâmplat și în celelalte localități. Însă, atunci când Partidul Comuniștilor a revenit la putere (2001-2009), în unele centre raionale, monumentele demontate au fost reinstalate, fiind vorba de Ocniţa, Lipcani, Râşcani, Edineţ, Donduşeni, Otaci, Făleşti. În încercarea lor de a reabilita moaștele sovietice, în decembrie 2008, la propunerea ministrului Culturii de atunci, Artur Cozma, deputații comuniști au inclus în Registrul monumentelor ocrotite de stat cinci monumente din Chișinău reprezentative ale regimului comunist: cel al lui Grigori Kotovski, al lui Serghei Lazo, al „Luptătorilor pentru puterea sovietică”, al „Eroilor comsomolişti” şi cel al „Eliberatorilor de sub ocupaţia fascistă”.

Totuși, Registrul monumentelor ocrotite de stat elaborat în anul 1993 nu conține statuile care îl reprezintă pe Lenin, chiar dacă unele din ele au fost reinstalate. În prezent, R. Moldova mai stau în picioare în jur de 15 monumente cu postura liderului bolșevic. Majoritatea lor se află în raioanele de nord și în autonomia găgăuză. Ultimul caz de demolare s-a înregistrat în iulie 2012, la Dondușeni. Și Consiliul raional Râșcani a luat atunci decizia de a demonta monumentul lui Lenin din centrul orașului, dar s-au opus Primăria și Consiliul orășenesc, și monumentul a rămas neatins. Menționăm că, în afară de acestea, în R. Moldova, mai sunt trei monumente ale altui bolșevic, fondatorul Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești din stânga Nistrului, Grigori Kotovski.

Persona non grata la Călărași

Orașul Călărași se poate mândri cu faptul că a scăpat de monumentul lui Lenin, încă în primul an de independență a R. Moldova. S-a întâmplat imediat după puciul de la Moscova. „În zori, întorcându-ne de la Chișinău cu mașinile, după un miting în Piața Marii Adunări Naționale, mi-a venit ideea să dăm jos monumentul lui Lenin din Bucovăț. Am luat o frânghie, i-am pus funia la gât și l-am izbit de pământ. Acum, în acel loc, se construiește o biserică”, își amintește Sergiu Cojocaru, care ocupa în acea vreme funcția de vicepreședinte de raion. Aceeași soartă au avut monumentele din Pârlița, Rădenii Vechi și alte sate. A venit rândul și celui din Călărași. „Am zis că urc la birou să scriu o decizie, ca apoi să-l demontăm pe Lenin cu macaraua, frumos. Dar când am revenit să o citesc oamenilor, monumentul lui Lenin era deja trântit cu nasul în granit”, povestește fostul vicepreședinte. Ulterior, în aceeași zi, unghenenii au cerut și ei ajutor. „Când am ajuns la Ungheni, era multă lume în piață, s-a organizat un miting. Noi am anunțat demontarea monumentului din Călărași și lumea, în două mișcări, l-a dat jos pe cel de la Ungheni”, își amintește Sergiu Cojocaru. În aceeași perioadă, fostul președinte de raion, apoi șef al Direcției cultură a contribuit la redenumirea străzilor din Călărași, instalarea bustului lui Mihai Eminescu și ridicarea unei cruci în memoria eroilor călărășeni care au luptat în Armata Română. Venirea agrarienilor la putere, însă, a pus capăt altor planuri. „Am devenit persona non grata la Călărași. Nu puteam să mă angajez, că aici toți erau supărați că le-am demolat averea. Mulți ani, comuniștii mi-au purtat pică”, spune Sergiu Cojocaru. Totuși, chiar dacă erau la putere, comuniștii nu au îndrăznit să-l reinstaleze pe Lenin la Călărași.

Am putea să-l topim pentru alte monumente

Acum monumentul de bronz al lui Lenin din Călărași stă culcat într-un depozit al Gospodăriei comunale din localitate. Când era șef al Direcției cultură, Sergiu Cojocaru propunea să-l taie în bucăți și să facă din metalul topit un monument al lui Ștefan cel Mare. Cam aceeași soluție de reutilizare propune și actualul șef al direcției, Dumitru Trifan. „Am propus să topim bronzul și să facem șase busturi ale domnitorilor moldoveni pentru o alee din oraș, dar înainte de asta trebuie sfințit metalul”, glumește funcționarul local.
Întrebați cine e responsabil de păstrarea sau demolarea monumentelor lui Lenin, ambii interlocutori s-au referit la autoritățile locale. „Un primar gospodar poate convinge oamenii, poate să facă în localitate monumente și străzi frumoase”, spune Sergiu Cojocaru.

 
Dumitru Crudu, scriitor



Părerea mea e că monumentele sovietice ar trebui demontate şi aruncate la gunoi sau duse într-un muzeu al comunismului. Dar în niciun caz lăsate în centrul oraşelor. Epoca aia a trecut, nici monumentele nu-şi mai au rostul. Trăim o altă epocă, avem nevoie de alte monumente, care să reprezinte valorile lumii de azi.
Prezenţa lor îi asigură pe nostalgici că timpurile alea se vor întoarce și lucrează în favoarea partidelor cripto-sovietice.


Oficial, Lenin este ilegal



În 2014, de Ziua Independenței, activista civică Domnica Cemortan a fost la Edineț și a vopsit „pantalonii lui Lenin” în culorile tricolorului. Ea ne-a povestit ce a urmat:

„În urma unei plângeri din partea comuniştilor, am primit o amendă pe care am contestat-o desigur şi, în urma unui proces de judecată, am şi câştigat. Instanța mi-a dat câștig de cauză pentru că acel monument de 3m pe 3m din centrul oraşului Edineț nu este înregistrat în registrul monumentelor. Deci, oficial, este acolo ilegal şi nu este decât o bucată de piatră.
Reacţia oamenilor a fost diferită desigur. Însă, după ce l-am decorat pe Lenin, fiindcă era aşa gri şi trist, mulţi veneau să facă poze cu el, a devenit un punct de atracţie, însă nu a durat mult, deoarece comuniştii au depus efort maxim ca să îl revopsească în aceeaşi zi!”.

Cine a fost Vladimir Lenin?



Vladimir Ilici Lenin (nume originar Ulianov), a fost un revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice. Venirea bolșevicilor la putere în 1917 a declanșat războiul civil în Rusia. Teroarea roșie, declanșată de Lenin și camarazii săi, în septembrie 1918, a produs sute de mii de victime. „Printr-o teroare sistematică, vom găsi mijloacele de a reduce omenirea la cel mai jos nivel al existenţei. Este absolut necesar pentru stabilirea puterii noastre...“, supralicita Lenin, care a inventat lagărele de concentrare în 1919. În 1922, erau 22 de asemenea lagăre, iar un an mai târziu ajunseseră la 65. Tot Lenin a semnat ordinul de asasinare a ultimului țar rus și a familiei sale, Nicolai al II-lea.

„Spânzuraţi neapărat măcar o sută de chiaburi cunoscuţi, scrie Lenin pe 11 august 1918. Luaţi prizonieri, pentru ca oamenii de pe o distanţă de o sută de kilometri să tremure.” Lenin a dat ordinul de distrugere a clerului „reacționar”. Urmarea a fost moartea a 2700 de preoți și a 5000 de călugări și călugărițe.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus