Duminica, s-au implinit 70 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, numit si Pactul Stalin-Hitler, in urma caruia imperiul sovietic a ocupat prin forta teritoriile romanesti Basarabia, nordul Bucovinei si ?inutul Herta. Alternativa era suficient de transparenta: URSS declara razboi Romaniei! Documentul a fost semnat de Veaceslav Molotov, ministrul de externe al URSS si de Joachim von Ribbentrop, ministrul de externe al celui de-al Treilea Reich. Azi, Pactul ramane actual pentru romani si, cu aceasta ocazie, Asociatia Istoricilor din Moldova a organizat o conferinta nationala.
Cei mai importanti istorici de la noi, intre care academicianul Demir Dragnev, dr. Igor Casu, dr. Gheorghe Cojocaru, dr. Sergiu Musteata, Anton Moraru, Ion Negrei etc., au readus in atentie actualitatea Pactului Molotov-Ribbentrop pentru RM.
„In ultimii ani, autoritatile comuniste au incercat sa inchida gura istoricilor, sa-i marginalizeze pe cei care nu sunt de acord cu punctul de vedere traditional bolsevic, prin care se incearca inocularea minciunii precum ca a existat o miscare sincera din partea populatiei basarabene de rupere de Romania, ca ar fi existat fenomenul eliberarii din 1940 s.a. Chiar si o parte a presei de stat a publicat tone de minciuni, la televiziunile controlate de putere a fost prezent doar un singur punct de vedere vizavi de Pactul Molotiv-Ribbentrop – cel bolsevic, mincinos. Astfel, istoricii sunt nevoiti sa iasa la rampa ca sa dea riposta necesara, in contextul in care se incearca o estompare a acestui eveniment istoric, o denaturare prin metode politice”, a declarat dr. Gheorghe Cojocaru.
„In RM n-a avut loc o condamnare a Pactului la cel mai inalt nivel”
Dincolo de contextul istoric al Pactului, avem si o problema de memorie, considera expertii. „Condamnarea de facto a Pactului si a consecintelor acestuia s-a produs in ?arile Baltice si in Polonia, mediatizata pe larg. Desi, in iulie 1991, primul Parlament al RM l-a denuntat printr-o rezolutie, ca urmare a conferintei internationale „Consecintele Pactului Molotov-Ribbentrop pentru Basarabia”, la noi n-a avut loc o condamnare a acestuia la cel mai inalt nivel. Nu avem o pozitie oficiala clara a statului RM fata de consecintele Protocolului aditional secret al Pactului.
Ar trebui ca noul sef al statului, care urmeaza sa fie ales, sa adopte o rezolutie asemanatoare cu cea a presedintelui Traian Basescu in 2006, cu privire la condamnarea oficiala a crimelor regimului comunist. Elita politica sa condamne fara echivoc consecintele Pactului din 23 august 1939”, a mentionat dr. Andrei Cusco, profesor la Universitatea „I. Creanga”.
Nu avem acces la actul sovieto-nazist
„Insusi Mihail Gorbaciov declara, pe cand era secretar general al PCUS, ca originalul Pactului n-a fost gasit in arhive. Abia prin anii `90, in literatura memorialistica a lui Gorbaciov si Eltin etc. exista dovezi ca Eltin a primit documentul original al Pactului „Ribbentrov-Molotov”. Paradoxal, dar la unul dintre congresele fostilor deputati ai URSS, problema Basarabiei a fost tratata in mod diferit decat cea a ?arilor Baltice. Daca am avea acces la actul original al Protocolului aditional, la mai multe arhive, inclusiv la cele din RM si din Rusia, am putea clarifica multe probleme. Indubitabil, consecintele ar putea fi remediate in favoarea noastra”, considera Lilia Crudu, profesoara la USM.
Mircea Snegur: „Noi am fost cei care am deschis hotarele”
Primul volum din memoriile primului presedinte al RM, Mircea Snegur, include un compartiment dedicat condamnarii Pactului Molotov-Ribbentrop de catre primul Parlament al RM, ales in mod democratic, in 1990. Iata ce ne-a declarat domnia sa in aceasta privinta: „Recunosc ca n-am reusit multe cand eram la guvernare, dar sunt contra unor declaratii nefondate. Cum putea grupul nostru de deputati din cadrul Congresului URSS sa nu condamne Pactul inca in 1990? Ulterior, in ziua in care am adoptat Declaratia de suveranitate a RM, am condamnat la nivel oficial consecintele documentului sovieto-nazist. Actiunea noastra a condus la intarirea eforturilor pentru independenta. Apoi, peste un an, a fost declarata independenta RM. Actul nostru a dovedit, de fapt, ilegalitatea includerii fortate a Basarabiei in 1940, la URSS.
Dupa plecarea de la presedintie, nu comentez felul cum au tratat problema Pactului celelalte conduceri – o las pe seama analistilor si a poporului. Totusi, sunt categoric impotriva politicii de ultima ora a actualei guvernari vizavi de relatiile cu Romania. Noi am fost cei care am deschis hotarele, am multiplicat punctele de trecere a frontierei, am scos regimul de invitatii si vize, am inceput integrarea economica. Ramane ca oamenii sa faca comparatie dintre regimurile politice prin care trecem”.
| Zilele acestea, o buna parte a societatii a condamnat Pactul Molotov-Ribbentrop. I-am intrebat pe trei dintre liderii „Aliantei pentru Integrare Europeana” care trebuie sa fie pozitia oficiala a R. Moldova fata de acest eveniment? |
Vlad Filat, presedinte PLDM
Noi avem mai multe declaratii de condamnare sau de apreciere a anumitor evenimente istorice. Din pacate, n-am avut niciodata actiuni cu atitudini fata de acel document. A fost un eveniment care urmeaza sa fie apreciat, pe de o parte, de societate, iar pe de alta parte – cere actiuni din partea statului. Dar nu putem merge in extreme, deoarece exista norme ale dreptului international. Totodata, este un eveniment care tine de istoria R. Moldova, care a afectat in modul cel mai direct trecutul, precum, dupa cum vedeti, si prezentul nostru.
Mihai Ghimpu, presedinte PL
Eu am citit materialul din ziarul dvs., dar vreau sa va amintesc ca R. Moldova a condamnat Pactul Molotov-Ribbentrop inca in primul parlament. A avut loc si o conferinta internationala cu scop de condamnare a lui. Nici nu e nevoie ca actualul parlamentul sa-l mai condamne o data. Nu poate statul sa revina la acelasi subiect de doua ori. Nu e corect… Noi avem si hotararea cu privire la teritoriul din stanga Nistrului: este teritoriu ocupat si nimeni n-a anulat-o.
Marian Lupu, presedinte PD
Clasa politica, noi toti trebuie sa reiesim din situatia ca R. Moldova este un stat independent, suveran, cu perspective si aspiratii europene. Aceasta este realitatea si nu trebuie s-o evitam. Mi-a placut candva o idee: istoria nu trebuie sa fie transformata in politica intoarsa cu fata spre trecut”. Preocuparile de baza ale politicului trebuie sa fie prezentul si viitorul, dar tinandu-se cont de lectiile trecutului. Oricum, premisele de baza sunt realitatile existente. Cred ca asta conteaza, intai de toate, pentru sfera politicului. Evident, stiinta, istoria, conferintele, seminarele, cartile etc. trebuie sa studieze tot ce s-a intamplat… Eu n-as vedea pactul un imperativ al zilei de azi. Intram pe niste zone foarte delicate. Spre exemplu: condamni pactul, inseamna ca condamni caracterul actual al existentei statului R. Moldova! E complicat, nu-i asa? De aceea, cred ca avem foarte multe lucruri complicate de rezolvat. In loc sa ne dispersam fortele, energia, propunem o abordare inteligenta, iar inteligenta acestei abordari trebuie sa se bazeze pe rationalitatea si pe importanta propriu-zisa a acelor probleme pe care le punem in capul mesei pentru oameni, pentru societate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
