Editorial

Restanţieri la Istoria Românilor

Îl ascultam pe ministrul Mihail Şleahtiţchi în conferinţa sa de presă şi mă întrebam: de ce, totuşi, nu i-a ajuns curaj să restabilească în drepturi şi denumirea de Istoria Românilor?

În acel an de pomină, 2004, când Istoria a fost scoasă din examenele obligatorii de BAC, scriam într-un comentariu pentru „Moldova Azi” că guvernarea comunistă a comis o fraudă morală. Voi relua un fragment din acel comentariu, pentru că, recitindu-l ieri mi-am dat seama că lucrurile nu au evoluat, prea mult, până în prezent. „Dacă e să judecăm după rezultatele examenului de istorie la BAC din anul 2004, foarte slabe de altfel, când au existat doar 30 de note de zece între cele 22 mii de lucrări, Ministerul Educaţiei ar fi trebuit, dimpotrivă, să ia toate măsurile pentru consolidarea cunoştinţelor elevilor la acest obiect. Practic, materialul istoric predat astăzi în şcoli şi licee nu este nici pe departe capabil să le formeze elevilor calităţile cetăţeneşti elementare. Procesele sociale şi politice care au avut loc în secolele precedente sau care se produc în zilele noastre vor trece pe un plan secund din moment ce istoria nu va mai fi obligatorie în lista examenelor de BAC. Decizia ministerului nu are nicio acoperire în condiţiile în care întreaga societate moldovenească, nu numai elevii, este restanţieră la capitolul istorie. Populaţia în vârstă a făcut şcoală sovietică, la care a învăţat o istorie deformată, aflată la cheremul ideologiei comuniste. Iar generaţiile care au urmat nu au avut cum să cunoască istoria adevărată din cauza lipsei de manuale şi de acces la documentele timpului. Nici tânăra generaţie nu a beneficiat de o situaţie mai bună: când părea că istoria nu se va mai studia pe bază de conspecte, pentru că Banca Mondială ne-a acordat sprijin în editarea manualelor şi a altor materiale didactice necesare, a apărut ideea fixă a Ministerului Educaţiei de a înlocui Istoria Românilor cu aşa-numitul curs de Istorie integrată. Iată că, la finele lui 2004, istoriei i se mai aplică o lovitură: ea nu mai este considerată o disciplină atât de importantă pentru a intra în examenele de BAC!” (Moldova Azi, octombrie 2004).
Aşadar, una dintre gravele greşeli ale comuniştilor a fost corectată. Dar cum rămâne cu celelalte? De ce, totuşi, intelectualul Mihail Şleahtiţchi nu a dorit să restabilească în drepturi şi denumirea de Istoria Românilor? De ce le-a recomandat profesorilor să folosească manualele de Istoria Românilor… pe post de material opţional? Pentru că, anume la propunerea sa, această disciplină se numeşte astăzi ISTORIA şi avem doar un singur curs, nu două, ca până în 2006…

Apropo, disciplina ISTORIA are trei componente – istoria universală, istoria naţională şi istoria locală… Universală e cât de cât o noţiune clară, dar ce înseamnă istorie naţională sau locală? Ne aminteşte de formule precum limba de stat sau limba maternă, la care recurg unii funcţionari precauţi (şi pragmatici?) pentru a denumi limba română.

Dacă ministrul liberal-democrat crede că, respingând termenul de Istoria Românilor, este mai aproape de standardele europene, se înşală. Cât timp nu vom avea curaj să spunem lucrurilor pe nume, mai cu seamă în domeniul identitar, Europa însăşi ne va trata ca pe nişte restanţieri ai istoriei.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *